Actualitate

CNSU a aprobat solicitarea medicamentelor pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu variola maimuţei

Publicat: 29 sept. 2022
CNSU a aprobat solicitarea medicamentelor pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu variola maimuţei
Bilanţul cazurilor de variola maimuţei în România a crescut

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, desfăşurat în format hibrid, a adoptat astăzi Hotărârea privind transmiterea solicitării de asistenţă internaţională, prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, pentru accesarea dozelor de medicamente necesare tratării unui număr de aproximativ 150 pacienţi infectaţi cu virusul variola maimuţei, conform unui comunicat al Guvernului.

Urmare a aprobării acestei hotărâri, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă va dispune măsurile necesare în vederea activării Mecanismului European de Protecţie Civilă în scopul identificării posibilităţilor de sprijin.

Şedinţa CNSU a avut loc ca urmare a adresei transmise de Ministerul Sănătăţii şi în contextul declarării de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în data de 23.07.2022, a focarului de variolă maimuţei că urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, se mai arată în comunicat.

Cum se transmite variola maimuţei şi care sunt simptomele bolii

Variola maimuţei (monkeypox) este o boală infecţioasă virală, fiind provocată de un virus ce aparţine familiei poxvirusurilor. Poxvirusurile se transmit în mod direct sau indirect de la animale la om, iar comparativ cu alte virusuri, au un grad crescut de rezistenţă în mediu uscat şi la temperaturi ridicate, ceea ce le face să persiste perioade lungi de timp pe suprafeţele/ în materialele infectate.

Spre exemplu lenjeria de pat a unei persoane infectate cu variola maimuţei poate fi infecţioasă vreme de câteva luni sau chiar ani. În ciuda rezistenţei virusului, boala nu este înalt contagioasă, răspândirea de la om la om presupune un contact direct prelungit.

Variola vs. variola maimuţei

O campanie de vaccinare la nivel mondial a avut ca efect eradicarea variolei la oameni în anul 1980. Această boală contagioasă cauzată de virusul variolei se transmitea cu uşurinţă pe cale respiratorie şi avea o rată a mortalităţii de circa 30%. Ultimul caz cunoscut de variolă a apărut în 1977, trei ani mai târziu, boală a fost declarată oficial eradicată.

Variolă din perioada respectivă şi variola maimuţei de astăzi sunt patologii distincte, cu mecanisme de transmitere şi simptomatologie diferite.

Variola maimuţei în Europa

Cazuri de variolă maimuţei (monkeypox) au fost raportate în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România. Apariţia acestor cazuri a stârnit îngrijorarea comunităţii medicale şi instituţiilor internaţionale prin caracterul neobişnuit al situaţiei: de-a lungul timpului, focarele de variolă maimuţei au fost în mod normal raportate în rândul populaţiilor rurale de pe continentul african. Este vorba despre populaţii care vânează, manipulează şi consuma carne de vânat.

Primul caz de infectare cu variola maimuţei la om a fost dignosticat în Republica Demograta Congo, în anul 1970, tot acolo s-a înregistrat majoritatea cazurilor de variolă a maimuţei la oameni. Preponderent, infecţia cu variola maimuţei s-a răspândit în câteva state din Africa Centrală şi Vest (Camerun, Republica Centrafricana, Nigeria), Europa nu reprezenta o zonă cu risc endemic.

Sporadic, boală a apărut şi în alte regiuni, însă au fost episoade izolate, având cauze cunoscute. Spre exemplu, în 2003, Centrul pentru Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention – CDC) din Statele Unite ale Americii a raportat cazuri de variolă maimuţei la om prin contact strâns cu animale de companie, mai ales rozătoare. La vremea respectivă, mamiferele de mici dimensiuni ajunseseră în SUA prin import de animale vii din Ghana şi au fost identificate ca o sursă probabilă a răspândirii virusului. Virusul nu s-a transmis şi interuman, astfel încât nu s-au înregistrat decese.

Referitor la cazurile de variolă maimuţei raportate în 2022, din informaţiile diseminate de autorităţi pe baza investigaţiilor desfăşurate până în momentul de faţă, nu toate persoanele diagnosticate cu variola maimuţei au călătorit în ţări unde boala este endemica. Motivele de îngrijorare ale autorităţilor sanitare rezidă din imposibilitatea stabilirii cu exactitate a sursei de infectare. Cercetările sunt încă în curs.




Adauga un comentariu