Liviu Vornicu: Încotro se îndreaptă Argentina?

Analistul Liviu Vornicu, cetățean româno-american cu studii economice atât în România, cât și în Statele Unite, expune pe scurt câteva elemente ale dinamicii sud-americane.

Evenimentele din Argentina continua să surprindă. Astfel, cu mult înainte de învestire, președintele ales Milei și-a anunțat deja preferatul pentru funcția de ministru al economiei și finanțelor. Acesta ar avea misiunea de a înlocui moneda națională, peso, cu dolarul american și de a desființa Banca Centrală argentiniană.

Pentru a pune la punct anumite detalii cu privire la agenda sa, președintele argentinian s-a deplasat la Washington DC pentru o întâlnire cu oficialii de la FMI și de la Trezoreria S.U.A., pe care i-a informat despre decizia sa cu privire la alegerea ministrului economiei și finanțelor. Viitorul ministru a fost trader pe Wall Street, lucrând pentru JP Morgan și Deutsche Bank. Funcția guvernamentală nu este o necunoscută pentru alesul președintelui, deoarece a mai fost ministru de finanțe în perioada 2017-2018.

stirilebzi.ro

Unde găseşti cazare ieftină pentru Paşte. Destinaţia din România perfectă pentru o vacanţă relaxantă

Stirile PROTV

Bătrân din Capitală păcălit de o femeie care a pretins că e nepoata lui. Dialogul...

Cu toate că în timpul campaniei sale electorale, Milei a declarat că desființarea Băncii Centrale și înlocuirea peso-ului cu dolarul american sunt măsuri nenegociabile și aplicabile în regim de urgență, odată cu învestirea în funcție se pare că și-a schimbat optica, cel puțin în ceea ce privește momentul implementării acelor idei. În timpul campaniei electorale, a folosit ca principal motiv pentru dolarizarea economiei argentiniene, inflația ridicată, care depășește 140%, și care este strâns legată de datoria națională ridicată.

Pentru imediata punere în aplicare a măsurilor sale radicale, președintele argentinian urma să numească la câteva zile după învestire un nou șef al Băncii Centrale, în persoana principalului consilier din campanie, profesor de istorie economică și fost bancher în domeniul investițiilor. Acesta avea rolul de a schimba moneda oficială a țării și de a desființa Banca Centrală. Cu toate acestea, cu puțin timp înainte de învestire președintele ales a făcut un pas înapoi susținând că țara încă nu este pregătită pentru astfel de măsuri. Este posibil ca Milei să se fi răzgândit din cauza presiunii puternice a economiștilor experimentați din țara sa, care în nenumărate rânduri i-au reamintit dezastrul financiar prin care a trecut Argentina în urmă cu doar două decenii, când economia sa a făcut implozie din cauza dolarizării.

Această schimbare de poziție l-a determinat pe consilier, care era angajat fără compromisuri în planul său de dolarizare și desființare a băncii centrale, să refuze preluarea postului de președinte al Băncii Centrale nedorind să fie un slujbaș ce pune în aplicare politicile altcuiva.

Mișcarea de ultim moment a președintelui argentinian a surprins multă lume, dar mai ales pe oficialii de la Washington, care consideră că o țară bogată în resurse naturale, de la petrol la minereuri, așa cum este Argentina, poate fi mai ușor controlată dacă moneda națională este dolarul american. Un bun exemplu este Ecuadorul care, în ianuarie 2000, a renunțat la moneda sa, sucre, și a trecut la dolar. Atunci, președintele ecuadorian a fost presat de Statele Unite și de FMI să facă acest lucru pe motivul că trebuie să rezolve cât mai repede datoria mare a Ecuadorului.

Câțiva specialiști independenți au efectuat un studiu al acelei datorii și au ajuns la concluzia că cea mai mare parte a datoriei era datorie internă, care ar fi putut fi rezolvată pe plan intern, fără interferențe externe. Ecuadorul este bogat în hidrocarburi, în special în petrol, care reprezintă mai mult de 50% din exporturile ecuadoriene. O datorie mare putea duce la o inflație ridicată și la risc de incapacitate de plată din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor, dar politici interne înțelepte ar fi putut rezolva problema datoriei interne.

Mulți experți în politică externă consideră că este foarte dificil pentru țările Americii de Sud să fie suverane datorită doctrinei Monroe încă activă. Această doctrină este o poziție de politică externă a Statelor Unite, care se opune colonialismului european în emisfera vestică. Aceasta susține că orice intervenție în afacerile politice ale Americii din partea unor puteri străine reprezintă un act potențial ostil împotriva Statelor Unite. Chiar dacă Argentina are relații comerciale strânse cu China și India, S.U.A. găsește întotdeauna modalități de a menține un control asupra unei țări din zona sa de influență.

Totuși situația politico-economică din America de Sud a devenit mai complexă odată cu acceptarea Argentinei ca membru BRICS. De la 1 ianuarie 2024 statul sud-american se va alătura oficial noului bloc, iar una dintre prioritățile de top ale BRICS este dedolarizarea.

Brazilia, deși este unul dintre membrii fondatori ai BRICS, se află, după ce președintele Lula a fost reales în 2022, sub controlul ferm al Wall Street. Pentru ca lucrurile să rămână așa, doctrina Monroe a fost un motiv principal pentru realegerea sa cu o marjă infimă în fața adversarului său de dreapta, care a garantat populației o Brazilie independentă și suverană.        În pofida calității de membru BRICS, o încercare a Argentinei de a se dezice de influența Statelor Unite este de neconceput în cadrul doctrinei Monroe. Prin urmare, controversatul președinte argentinian a fost ales contrar tuturor așteptărilor și oficialii americani vor urmări ca el să respecte promisiunile electorale. Totuși situația pare mai complexă decât ar părea, deoarece manipularea externă a Argentinei prin intermediul unui nonconformist fără experiență, precum Milei, s-ar putea să nu fie atât de ușoară. Argentina, în calitate de nou membru BRICS, ar putea avea deja protecția BRICS, ceea ce reprezintă o altă dimensiune a dinamicii, care ar putea depăși strategiile de potică externă ale Washingtonului, mai ales acum când Venezuela a luat o poziție atât de tranșantă în Guyana.