Titlurile zilei

O asemenea decizie nu a mai fost luată niciodată la Iași! Totul a fost confirmat de un important oficial de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei – GALERIE FOTO EXCLUSIV

Publicat: 02 apr. 2021
Imagine aeriană cu Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din orașul Iași
Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a făcut demersurile necesare de includere pe lista obiectivelor de patrimoniu a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a faimosului lăcaș de cult Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi". Dosarul se află la Institutul Național al Patrimoniului

Pentru orașul Iași, o asemenea situație este fără precedent! Confirmarea oficială vine chiar de la un om-cheie din Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Astfel, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a făcut demersurile necesare de includere pe lista obiectivelor de patrimoniu a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a faimosului lăcaș de cult, anume Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”

Premieră istorică pentru orașul Iași! Confirmarea oficială vine chiar de la un om-cheie din Mitropolia Moldovei și Bucovinei (MMB). Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a făcut demersurile necesare de includere pe lista obiectivelor de patrimoniu a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a faimosului lăcaș de cult, anume Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”. Înaltul prelat este și stareț al valoroasei ctitorii ridicate de marele domnitor Vasile Lupu. Acum, dosarul se află la Institutul Național al Patrimoniului (INP).

Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, inițiatorul introducerii în lista UNESCO a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”

Noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, a confirmat, în exclusivitate pentru reporterii Cotidianului „BZI”, această inițiativă.

„Da, este un demers pe care l-am inițiat de ceva timp și care ține de dosarul ce vizeaza includerea Mănăstirii «Sfinții Trei Ierarhi» pe lista obiectivelor de patrimoniu a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Avem o documentație consistentă și sunt mari speranțe să atingem acest deziderat. Am colaborat foarte bine atât cu cei de la Direcția Județeană pentru Cultură Iași, cu managerul Virgil Băbîi, cât și cu secretarul de stat în Ministerul Culturii, istoricul Liviu Brătescu. Acum, de dosar se ocupă Institutul Național al Patrimoniului. Ar fi ceva special nu doar pentru Iași sau Moldova, ci pentru întreaga țară. Așadar, avem mari speranțe că în viitor vom atinge acest ideal”, a transmis Preasfințitul (PS) Părinte Nichifor Botoșăneanul, noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și stareț al Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”.

Monumentele din România care se află pe lista UNESCO, criteriile, ghidul operațional, structura dosarului și pașii necesari de urmat pentru depunerea unui asemenea dosar, sunt exemplificate pe larg pe site-ul patrimoniului mondial „UNESCO World Heritage Centre”.

Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România

Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași este un monument de arhitectură de valoare din România (cod LMI IS-II-a-A-04076), fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Uliță Mare). Biserica „Trisfetitelor”, așa cum mai este cunoscută, a fost ridicată de către domnitorul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă.
În timpul primilor ani ai domniei sale, când Patriarhia de Constantinopol se găsea într-o situație critică – strivită de datorii, dominată de intrigi și lovită de dezordini, Vasile Lupu intervine și încearcă să restabilească lucrurile. De asemenea, mai târziu el va achita datoriile Sfântului Mormânt și pe cele ale mănăstirilor de pe Muntele Athos și va face numeroase donații ca inițiator al unor opere de cult și caritate creștin-ortodoxe în Polonia, Bulgaria și Grecia.

Monumentul de la „Trei Ierarhi” respectă în linii mari planul bisericilor moldovenești din secolul al XVI-lea

Monumentul de la „Trei Ierarhi” respectă în linii mari planul bisericilor moldovenești din secolul al XVI-lea. Are un plan triconic influențat de Biserica Galata, având totuși o turlă suplimentară deasupra pronaosului. Bolta, respectând ingeniosul sistem moldovenesc de construcție al bolților, cuprinde două registre suprapuse de 4 și, respectiv, 8 arce de boltă dispuse oblic și care, împreună cu pandantivele de deasupra lor, reușesc să reducă diametrul clopotniței. În exterior, pe fațade, aranjarea elementelor decorative amintește de Biserica Manăstirii Dragomirna (Moldova 1606-1609) și împărțirea paramentului cu ajutorul unei centuri întâlnită la mănăstirile din Muntenia.

Influența goticului transilvan este vizibilă în multe locuri: la contraforturi, la armătura de piatră a ferestrelor, la profilul ușilor, chenarele cu baghete și arce în acoladă. Ornamentațiile sunt din cele mai variate: nișe adânci cu arcade fasciculate conform modelelor orientale, colonete ca ale bisericilor rusești, vase persane din care se ridică ramuri înflorite, motive geometrice întâlnite și în Georgia, și în Armenia. Paramentul împărțit de o centură în formă de sfoară răsucită este încadrat de două benzi de marmură decorate în stil renascentist sau baroc. Pictura a fost realiză de cei mai vestiți meșteri: Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov, împreună cu pictorii moldoveni Nicolae Zugravu cel Batrân și Ștefan.

La „Trei Ierarhi” au fost aduse în iunie 1641 moaștele Sfintei Parascheva, trimise de Patriarhia și Sinodul de la Constantinopol

La „Trei Ierarhi” au fost aduse în iunie 1641 moaștele Sfintei Parascheva, trimise de Patriarhia și Sinodul de la Constantinopol. Jefuită și arsă de năvălitorii din Est (1650) și din Nord (1686), zguduită de cutremure (1711, 1781, 1795, 1802), aceasta va fi restaurată între anii 1882-1887 (arhitectura), iar pictura și amenajarea interiorului a durat până în anul 1898. Alături de ctitori, la „Trei Ierarhi” este depus cărturarul voievod pribeag Dimitrie Cantemir (1710-1711) și primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

În curtea Bisericii a fost construită o mănăstire din care azi se mai poate vedea clădirea cu Sala Gotică, vechea „Schola Basiliana”, mărturie a bogăției vieții culturale din acea epocă. Aici a apărut prima lucrare tipărită (în greacă) din Moldova și celebra „Cazanie” a Mitropolitului Varlaam. Cu ocazia lucrărilor de restaurare datorate arhitectului André Lecomte du Nouy între anii 1882-1890, „Trei Ierarhi” și-a văzut distrusă pictura interioară originală. Mănăstirea „Trei Ierarhi” datează de aproape 4 secole.





Adauga un comentariu