Sângerare nazală: metode să oprești rapid un epistaxis

Sângerarea nazală sau epistaxisul este o apariție frecventă și adesea ușoară. Cu toate acestea, în unele cazuri, sângerarea nazala poate fi un semn al unei probleme de sănătate mai grave. O consultație de urgență este recomandată în special în caz de sângerări nazale persistente sau repetitive.

Epistaxisul este termenul medical folosit pentru sângerarea nazală si se caracterizează printr-un flux de sânge care iese din cavitățile nazale. În majoritatea cazurilor, sângerarea nazală este un fenomen ușor și temporar. Cu toate acestea, în unele cazuri, epistaxisul poate fi un semn al unei probleme de sănătate mai grave. Unele semne pot alerta, cum ar fi sângerări nazale persistente sau repetate.

Cauzele unei sângerări nazale

Benignă și tranzitorie, sângerarea nazală se datorează ruperii capilarelor sanguine la nivelul punctului vascular, punct de convergență a sistemelor arteriale ale cavității nazale. Epistaxisul esențial este adesea cauzat de fragilitatea vasculară care poate fi cauzată sau agravată de:

• expunerea la soare;
• efort fizic;
• zgârieturi intempestive.

Aceste cauze sunt deosebit de frecvente la copiii cu sângerări nazale. Ele se intalnesc și la adolescenți și adulți tineri. O sângerare a nasului poate apărea și la persoanele în vârstă.

În timp ce epistaxisul esențial este cea mai frecventă formă de sângerare nazală, există altele cu diverse cauze. Sângerarea poate fi si rezultatul unei anomalii sau a unei alte boli. Epistaxisul poate avea apoi o cauză localizată sau generalizată.

O sângerare nazală poate avea o origine localizată atunci când apare după:

• o traumă;
• inflamație, cum ar fi rinita sau sinuzita, care poate fi cauzată de o infecție ORL;
• o tumoare, benignă sau malignă, care poate fi localizată în diferite locuri ale cavităților nazale.

O sângerare nazală poate avea, de asemenea, o origine generalizată atunci când este consecința unei tulburări de bază, cum ar fi:

• tensiune arterială crescută;
• boală de sânge cauzată de trombocitopenie sau trombopatie, administrarea anumitor medicamente, hemofilie;
• boală vasculară precum boala Rendu-Osler sau anevrism carotidian intracavernos rupt.

Sângerare nazală: cum să oprești rapid un epistaxis

O metodă simplă de oprire a sângerărilor nazale este să vă aplecați înainte, tinand apasat de vârful nasului, timp de cel puțin 10 minute, în timp ce respirați pe gură. Este posibil să se aplice gheață pe baza nării afectate. Este mai bine să evitați să puneți ceva în nas, în special bumbac, tifon înmuiat în peroxid de hidrogen sau orice altă substanță etc. Pe de altă parte, fitilele hemostatice din bumbac vândute în farmacii sunt destul de potrivite.

Când sângerarea s-a oprit, se recomandă insistent să evitați suflarea nasului timp de câteva ore pentru a permite coagularea.

Dacă sângerarea reapare, suflă-ți nasul pentru a îndepărta cheagurile care sunt ineficiente și repetă aceeași operațiune timp de cinci minute. Dacă la a doua încercare – și cu condiția să fi fost efectuată corect – sângerarea nu se oprește, ar trebui să consultați un medic.

În zilele următoare unei sângerări nazale, cel mai bine este să vă suflați ușor nasul, să strănutați cu gura deschisă, să evitați efortul fizic sau să luați aspirină. Nu uitați să umeziți aerul din casa dacă este necesar.

Cand sa consulti un medic

Este ferm recomandat sa consultati un medic:

• dacă sângerarea e abundenta sau se repetă frecvent
• dacă sângerarea nu se oprește după 10 minute, în ciuda diferitelor încercări de a o opri.
• dacă sângerarea pare să fie legată de traume la nivelul feței sau capului.
• dacă luați orice medicament care subțiază sângele (anticoagulant sau aspirină).
• dacă aveți alte simptome (paloare, stare de rău, bătăi rapide ale inimii, anxietate etc.).

Medicul examinează nasul pentru a găsi sursa sângerării. De asemenea, el examinează pielea pentru semne de tulburări de sângerare: vânătăi, vase mici cu explozie. Apoi poate folosi mai multe metode de oprire.