LIVE VIDEO – Studio BZI LIVE special de Ziua Naţională a României! Despre aportul Bisericii Ortodoxe Române, la împlinirea idealului naţional (1916 – 1918) alături de cercetătorul şi istoricul dr. Corneliu Ciucanu din cadrul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române, Filiala Iaşi – FOTO

De Ziua Naţională a României, în Studioul BZI LIVE, miercuri, 1 decembrie 2021, începând cu ora 15.00 este programată o ediţie specială despre aportul Bisericii Ortodoxe Romane, la împlinirea idealului naţional (1916 – 1918) alături de cercetătorul şi istoricul dr. Corneliu Ciucanu din cadrul Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Romane, Filiala Iaşi, De asemenea, în prim-planul dialogului se va afla şi rolul remarcabil al arhiereului Pimen Georgescu, Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, în timpul Razboilului de Reintregie şi al Marii Uniri.

Pimen Georgescu (pe numele de mirean Petru Georgescu; n. 24 octombrie 1853, Proviţa de Sus, judeţul Prahova – d. 12 noiembrie 1934, Bucureşti) a fost Mitropolit între anii 1909-1934. De asemenea, el a fost şi un remarcabil cărturar roman, membru de onoare al Academiei Române (din 1918). De asemenea, alături de istoricul dr. Corneliu Ciucanu vor fi evocate aspecte legate de importanta întâlnirii de la Albă Iulia pentru toţi romanii. De reamintit c`, Marea Adunare Naţională de la Albă Iulia a avut loc la 1 decembrie 1918, şi a fost convocată de către Marele Sfat Naţional Român, prin Consiliul Naţional Roman Central de la Arad, la care au participat 1.228 de deputaţi pentru a vota Rezoluţia de la Albă Iulia, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Roman.

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de romani s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România

Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de romani s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiaşi stat naţional, România. Etape preliminare au fost Unirea Principatelor Romane din 1859 şi dobândirea independenţei în urma Războiului din 1877-1878, pe fondul renaşterii naţionale a românilor în parcursul secolului al XIX-lea. Unirea Basarabiei, a Bucovinei şi, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (aşa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei şi a fost favorizată de mai mulţi factori istorici: acţiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României şi din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârşitul Primului Război Mondial; prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar şi a Imperiului Rus; afirmarea principiului autodeterminării şi al celui al naţionalităţilor pe plan internaţional, în contextul prezentei pe scară largă a sentimentului naţional în rândul populaţiei romaneşti.

Printre personalităţile care au avut contribuţii importante la participarea României la război şi la realizarea Marii Uniri a fost Regele Ferdinand, care a susţinut împroprietărirea ţăranilor romani şi introducerea votului universal

Printre personalităţile care au avut contribuţii importante la participarea României la război şi la realizarea Marii Uniri a fost Regele Ferdinand, care a susţinut împroprietărirea ţăranilor romani şi introducerea votului universal. Regele a refuzat să promulge Pacea de la Buftea, ceea ce a făcut posibilă participarea României pe picior de egalitate cu statele victorioase la tratativele de pace de după Primul Război Mondial. Regina Maria a animat munca de ajutorare a raniţilor, fiind nelipsita din focarele de epidemie şi din tranşee. După război a călătorit la Pariş, unde a intervenit pe lângă personalităţile politice occidentale pentru recunoaşterea Unirii.

Chiar şi în momentele în care nu a fost la guvernare, liderul liberal Ionel Brătianu a influenţat decisiv desfăşurările politice. Încheiată de facto la 1 decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoaşterea diplomatică a Marii Uniri a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda constituirii ei într-un scop esenţial al politicii externe în următoarele două decenii, recunoaşterea din partea fostei Uniuni Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să vină în iunie 1940 ultimatumul declarat, în coniventa cu Germania, care a pus în acţiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Ungariei, precum şi Bulgariei.