Deputatul Camelia Gavrilă: Telemunca și munca la domiciliu – sensuri, implicații, evoluții actuale

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație, a susținut, în plenul Parlamentului, o declarație politică importantă, subliniind nevoia de implicare activă din partea Guvernului în vederea sprijinirii firmelor și a instituțiilor grav afectate, prin dezvoltarea și implementarea conceptului de telemuncă, precizat parțial prin Legea nr. 81/2018.

„Noul context epidemiologic a produs schimbări multiple pe toate planurile sociale. Relațiile de muncă au fost cele mai afectate, iar milioane de oameni la nivel internațional au suportat consecințele: fie activitatea curentă a fost completată de o serie de norme și reglementări ce vizau inclusiv distanțarea socială, fie a fost vorba despre întreruperi ale contractului de muncă, o creștere a șomajului ca urmare a imposibilității de a practica activitatea respectivă, fie au fost adaptări imediate la noul context, facilitate de segmentul tehnologic (lucrul de acasă, participarea la ședințe de lucru online, la conferințe etc.).”     

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

 Statisticile constată că o meserie din trei poate fi desfășurată de la distanță. În aceste condiții ne întrebăm ce se va întampla în acest domeniu în anii următori. Va deveni telemunca o nouă obișnuință pentru români? Este România pregătită pentru telemuncă? Acestea sunt întrebări la care așteptăm, de la guvernarea PNL răspunsuri clare și analize pertinente, edificatoare.

  Telemunca – sau lucrul de la distanță – este modalitatea prin care un angajat își poate îndeplini atribuțiile de serviciu de la distanță, în alt loc decât punctul de lucru organizat de angajator, prin intermediul PC-ului, laptopului, tabletei sau al smartphone-ului, cu ajutorul unei conexiuni la internet.  

Pentru firmele care nu folosesc tehnologia informațiilor și a comunicațiilor în derularea activităților din fișa postului, se adaugă și o altă reglementare legislativă care definește munca la domiciliu – Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, în care „sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin.” Astfel, nu este specificat faptul că munca la domiciliu trebuie să implice doar activități desfășurate cu ajutorul tehnologiei informației şi comunicațiilor, ci pot fi enumerate și alte tipuri de activități concrete, studii, cercetare, documentare, munca artizanală etc., în acord cu obiectul de activitate al angajatorului.

Deputatul ieșean clarifică faptul că „din punct de vedere legal, munca la domiciliu și telemunca sunt conceptual și semantic diferite, iar, pentru rigoare terminologică, trebuie spus că munca la domiciliu nu implică, în termeni legislativi, utilizarea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor.” 

Conform unor analize ale specialiștilor asupra avantajelor și dezavantajelor utilizării acestor două tipuri de activități, telemunca și munca la domiciliu, se observă faptul că, deși pare să fie soluția imediată cea mai sigură, telemunca nu asigură în mod automat cele mai bune rezultatele dorite de angajator și poate nici confortul deplin al angajaților, mai ales atunci când trecerea nu s-a făcut treptat, prin pași bine gândiți. Se prefigurează, însă, rolul acestor soluții de etapă care pot să sprijine firmele pe o perioadă  determinată, în contextul epidemiologic actual.

Conform datelor colectate de Ziarul Financiar, în România peste 1 milion de angajați sunt în șomaj tehnic şi peste 200.000 de oameni au rămas fără  un loc de muncă de când a început criză. Situația salariaților din România va reprezenta, în viitorul apropiat, imaginea și nivelul crizei economice. O firmă de resurse umane, citată în publicația amintită, a realizat la mijlocul lunii aprilie un sondaj, iar rezultatele finale semnalează preocupări și nemulțumiri din ambele perspective, a angajatorului sau a angajatului: o treime dintre angajați sunt preocupați de perspectivele lor profesionale, aproximativ 15% dintre respondenți au fost trimiși în șomaj tehnic, în timp ce 16% dintre cei chestionați au acum un salariu mai mic, doar pentru 32% dintre angajați situația profesională a rămas neschimbată, peste 90% dintre angajați susțin că e foarte greu să găsești un nou loc de muncă. 

„Plecând de la acest scenariu, observăm că necesitatea soluțiilor imediate pentru redresarea economiei naționale este accentuată. România economică este deja în criză. Perturbările cauzate de pandemia de COVID-19 sunt atât de mari, încât consensul printre experți arată că aproape toate statele europene, inclusiv cele din Europa de Est, vor intra în recesiune anul acesta, problema esențială fiind a stabili cât de profundă va fi criza. Crize economice au mai existat, iar soluțiile de bază pentru revenirea la normalitate au fost reprezentate de: investiții, dezvoltarea economică și susținerea și crearea de noi locuri de muncă”, a precizat prof. dr. Camelia Gavrilă.

  Intervenția deputatului social-democrat menționează o implicare scăzută la nivel guvernamental în realizarea unor campanii de conștientizare pentru firmele din România, dar și pentru angajați; nu sunt suficient prezentate pachete de sprijin pentru cei ce optează pentru munca de la domiciliu sau telemuncă, inclusiv de consiliere medicală și psihologică, dar, mai ales, se impune susținerea prin tehnologizare și digitalizare a instituțiilor afectate de pandemie. 

„Observăm că nu există, până acum, o preocupare notabilă din partea guvernării pentru a clarifica și analiza conceptul de telemuncă în contextul actual, după cum studiile și sondajele de actualitate privind confortul și randamentul angajaților în noile condiții încă lipsesc. Suntem, cu siguranță, prinși cu toții într-un vârtej al noutăților, al adaptărilor și al reconfigurărilor, dar nu trebuie să uităm nicio clipă că economia depinde și de sănătatea angajaților, de confortul lor psihic, de soluțiile de salvare a locurilor de muncă, de modul în care guvernul va ști să gestioneze această nouă paradigmă, deosebit de importantă, de care se vorbește mult prea puțin la toate nivelurile implicate”, a concluzionat deputatul Camelia Gavrilă.