E important să știi care sunt alimentele interzise în miastenia gravis, pentru că o dietă echilibrată poate contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Printre produsele nepermise se numără cele greu de mestecat și înghițit, alimentele procesate bogate în sare și zahăr, precum și băuturile alcoolice și cafeina în exces.
Miastenia gravis este o afecțiune care face ca mușchii să se slăbească ușor. Cauza acestei afecțiuni este întreruperea comunicării care are loc între mușchi și nervi. Deocamdată, nu există încă un remediu pentru această afecțiune, dar tratamentul poate ajuta la ameliorarea semnelor și simptomelor.
Care sunt alimentele interzise în miastenia gravis?
Miastenia gravis poate fi definită ca o afecțiune medicală care îți face mușchii slabi și obosiți ușor. De exemplu, dacă ai miastenia gravis este posibil să observi că mușchii maxilarului obosesc și slăbesc în timp ce te afi în mijlocul mesei.
Este posibil să îți fie dificil să mesteci corect alimentele. Odată ce te-ai odihnit un timp, mușchii pot deveni din nou mai puternici și poți mânca din nou. Această slăbire a mușchilor este semnul comun al miasteniei gravis.
Pacienții cu miastenia gravis trebuie să fie atenți la alimentele consumate, deoarece unele pot agrava simptomele sau pot interfera cu medicația. Alimentele dificil de mestecat și înghițit, cele bogate în sare și zahăr, precum și băuturile alcoolice și cafeina în exces sunt principalele categorii de evitat.
Carnea tare reprezintă o provocare semnificativă pentru pacienții cu miastenia gravis din cauza dificultăților de masticație și deglutiție asociate bolii. Carnea de vită, în special, poate fi problematică datorită texturii sale dense și fibroase. Pacienții trebuie să evite fripturile, cotletele și alte tipuri de carne care necesită efort semnificativ pentru a fi mestecate.
Biscuiții, chipsurile și orezul prezintă dificultăți semnificative pentru pacienții cu miastenia gravis din cauza texturii lor uscate și sfărâmicioase. Biscuiții și chipsurile pot fi greu de mestecat și înghițit, riscând să se lipească din cerul gurii sau să provoace senzația de înecare. Orezul, deși aparent inofensiv, poate fi problematic din cauza granulelor mici care necesită o coordonare precisă a mușchilor pentru a fi înghițite corect.
Cauzele care provoacă această afecțiune autoimună
Cauzele miasteniei gravis sunt de regulă genetice, ca orice afecțiune autoimună, însă nu sunt complet elucidate. Ca mecanism de producere a simptomatologiei se remarcă distrugerea receptorilor postsinaptici de acetilcolină, mediată de anticorpi, care perturbă transmiterea neuromusculară.
Factorii care declanșează miastenia gravis pot fi infecțiile, sarcina, intervențiile chirurgicale, dar și terapii cu anumite medicamente, considerate de altfel interzise pacienților, odată declanșată boala, precum chinina, blocante ale canalelor de calciu, magneziu și alți compuși, cum este sulfatul de magneziu, multe dintre antibioticele uzuale, dar mai ales penicilina etc.
Boala se caracterizează prin ptoza palpebrală (căderea pleoapei), diplopia (din cauza slăbiciunii musculaturii globului ocular), precum și alte forme de slăbiciune musculară, după efort. Manifestările de slăbiciune musculară încetează în condiții de odihnă, dar reapare în urma solicitării musculare.
Inițial, la 40% dintre pacienți sunt afectați doar mușchii oculari. Un procent de 15% dintre pacienți se vor confrunta doar cu acest simptom. Boala poate însă evolua, după instalarea acestui prim simptom, ducând la generalizarea slăbiciunii sistemului muscular, de regulă în decurs de trei ani.
Slăbiciunea încheieturilor mâinii, gâtului și a membrelor poate alterna că intensitate, între slab și normal. La unii pacienți se pot întâlni și simptome bulbare, voce modificată, regurgitare nazală, sufocare, disfagie. E important să știi care sunt alimentele interzise în miastenia gravis pentru a nu apărea complicații.