Conferință științifică pe tema ”Românii din jurul României: realități și perspective” la Academia Română – Filiala Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Luni, 6 iunie 2022, CENTRUL DE ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ din cadrul ACADEMIEI ROMÂNE – FILIALA IAŞI a organizat o conferinţă ştiinţifică, pe tema „Românii din jurul României: realităţi şi perspective”. Organizatorii au stabilit data de defăşurare a conferinţei pentru a marca împlinirea a 83 de ani de la naşterea  Profesorului Gheorghe Buzatu (6 iunie 1939-20 mai 2013), directorul fondator al Centrului, care a iubit foarte mult temele aflate în dezbatere, în special cele legate de istoria Basarabiei.

Au participat istorici de la Bucureşti, Chişinău, Cernăuţi, Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Oradea şi Galaţi. Comunicările prezentate, care au fost variate, dar complementare, au provocat dezbateri îndelungi şi extrem de argumentate, privind trecutul şi prezentul comunităţilor româneşti din jurul frontierelor României, într-un context puternic marcat de războiul din Ucraina, dar şi de alte evoluţii geopolitice şi economice din zona ponto-baltică, inclusiv de noile provocări la adresa securităţii teritoriale, energetice şi alimentare a statelor europene. Pe lângă specialiştii care au prezentat comunicări incluse în program, intervenţii deosebit de importante au avut profesorii universitari Constantin Hlihor şi Cornel Sigmirean, precum şi doamna Elena Nadriş, din Cernăuţi.

Opiniile şi interpretările emise au accentuat necesitatea unor evaluări realiste din partea instituţiilor statului român, care să genereze abordări mai ferme, în vederea prezervării, pe termen lung, a identităţii etno-culturale a tuturor comunităţilor româneşti din statele est- şi sud-est europene.

 Conferinţa:

„Românii din jurul României: realităţi şi perspective” 

Program

Secţiunea I (11,30 – 12,20):

Marin GHERMAN (Universitatea din Suceava/Centrul Media BucPress Cernăuți) – [titlu rezervat];

Mariana ŢĂRANU (Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale) – Regimul separatist de la Tiraspol: o entitate rusească la hotarul Uniunii Europene;

Secţiunea II (12,20 – 13,40)

Elena NEGRU (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) – Strategii de deconstrucţie şi construcţie identitară în R.S.S. Moldovenească (1940-1941, 1944-1953);

Gabriel MOISA (Universitatea din Oradea) – Românii din Ungaria;

Elsa STAVRO (Asociaţia „Prietenie & Integrare) – Aromânii din Albania în contextul formării statului albanez: Mărturii din presa vremii (1887-1914);

Vlad MITRIC-CIUPE (Centrul de Studii Istorice și Arhitecturale/Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană) – Un tren spre Răsărit: odiseea unui deportat in Donbas;

Florian BICHIR (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”/Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană) – [titlu rezervat];

Pauză de cafea (13,40 – 13,50)

Secţiunea III (13,50 – 15,05)

Gheorghe NEGRU (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) – Basarabia: o problemă arzătoare a relaţiilor diplomatice sovieto-române (începutul anilor 1970 – sfârşitul anilor 1980);

Lucica PĂCURAR (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Scrisori către „stimatul preşedinte Nicolae Ceauşescu”. Strategii ale etnicilor germani de obţinere a aprobării de emigrare;

Corneliu CIUCANU (Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană) – România Întregită sub presiunea factorului rusesc (1918-1940)

Constantin CORNEANU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – [titlu rezervat];

Cristina PREUTU (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi), Silviu B. MOLDOVAN (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii/Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană) – Cristea Sandu Timoc şi românii din proximitate, în „lectura” serviciilor de informaţii româneşti;