Costică Ciocan, judecător din Iași, atac dur la adresa Consiliului Superior al Magistraturii

Costică Ciocan, un cunoscut judecător din Iași, despre subiecte tabu şi ritualuri legale, intitulate „Despre ce se mai poate vorbi în Magistratură?”.

„‘Unde dai și unde crapă’, tovarăși? Un ţăran iobag, aflat pe marginea ogorului Justiţiei, cu mâinile crăpate, pe la asfinţitul soarelui, plin de încredere şi speranţă, a început să scrijelească, pe scoarţa unui copac, un scurt mesaj pentru Stăpânul său, „cel mai important om din Magistratură”. Cuvintele au străbătut o cale lungă, în sus şi în jos, apoi, pentru puţin timp, s-au oprit în faţa unui Monitor PC, reuşind în mod inexplicabil să inflameze public, din culpă fără pic de prevedere, pe cine credeţi, chiar pe „cel mai mic om din Magistratură”. Boierul, negru de supărare, coborî din jilţ, căutând în buzunarul drept al caftanului telefonul mobil, rătăcit printre almanahuri chinezeşti şi balade populare.

Mâinile-i tremurau de furie! Deblocă Samsung-ul şi reuşi, la lumina unei lumânări episcopale din ceară curată, să ticluiască o urătură pentru o audienţă deja obişnuită atât cu intonaţia incorectă, cât şi cu dificultăţile pricinuite de registrele vocale. Respiră, „boieraşule”! Respiră adânc! Ce te apasă pe suflet? „Are dreptate și tânărul nostru coleg, cu o evidentă privire de ansamblu și înțelegere în profunzime a problemelor justiției din România, după 1 an de la definitivat. Trecând de noianul de referinţe biblice și culturale al căror rol în arhitectura textului este dificil de identificat (cu excepția scopului vădit de a crea aparența unei pregătiri universale și interdisciplinare, nu cumva să credem că avem de-a face cu vreun semidoct), cred că am izbutit să înțeleg mesajul transmis: decât să încerci să faci ceva din poziția în care te afli, mai bine să stai liniștit și să lași lucrurile să meargă aşa cum au mers și până acum. Și, spărgând o sămânță (desigur, una filosofică) pe marginea drumului, să critici aprig pe cei care încearcă să facă ceva, pentru că nu l-au citit mai întâi pe Kant.”

stirilebzi.ro

A fost aprobat un nou Program Rabla. Ce buget este pregătit

Stirile PROTV

Arma secretă a soldaților ucraineni în fața epuizării de război. ”Dacă nu bei chestia asta...

  N-aţi izbutit să înţelegeţi nimic, „boieraşule”! N-aţi izbutit, pentru că Domnia Voastră nu ştiţi să citiţi ce stă scris pe scoarţa copacului, fiind obişnuit doar cu ecranul smartphone-ului, dotat cu touch-screen, şi cu aplicaţiile WhatsApp – Facebook. Mare atenţie, „boieraşule”! Expunerea îndelungată la lumina albastră afectează vederea şi duce la orbire, cu consecinţa că nu veți mai putea vedea nici măcar scările de bloc din Târgu Neamţ sau tavanele din Câmpina.

Firește, manifestările spontane ale „oficialilor de rang înalt” nu fac decât să confirme că, în prezent, grupurile de WhatsApp reprezintă principalul spațiu unde se emit impulsiv, fără o prea mare „pipăire a fondului”, într-o procedură urgentă, sentințele referitoare la problemele din Justiție. Dacă ar fi existat demnitate şi profesionalism, am fi putut beneficia de Agora Juridică, unde nimeni n-ar putea să se ascundă în spatele unui telefon mobil. Dar dubla măsură şi duplicitatea sunt la ele acasă – un mesaj există pentru platformele de socializare, altul pentru publicațiile jurnalistice, altul pentru Show-urile TV şi altul pentru grupurile de WhatsApp, unde există suspiciunea rezonabilă că v-ați fi autoinvitat.

Este de înțeles că, în societatea românească, un înalt for de conducere, având adânc înrădăcinate „apucături ceaușiste”, nu poate „sta de vorbă” cu o persoană  „care are un an de la definitivat” (este sub demnitatea mitrei judiciare), motiv pentru care am scris pe un portal online, accesibil publicului interesat.

Onorată instanță şi domnule președinte! Nu este necesar să fii medic ortoped pentru a observa și pentru a-ți da seama, cu certitudine, că o persoană are o fractură deschisă la piciorul stâng. Vezi, limpede, fără dificultate, deschiderea în piele, osul expus, sângerarea masivă şi pacientul în agonie.

Nu este obligatoriu să ai 10-15 ani vechime în Magistratură pentru a constata că „sistemul este defect”, nu funcționează, „scârțâie, bate, troncăne”, este vopsit, chituit, văruit cu bidineaua şi trafaletul, în speranţa că mai poate minți pe cineva pe OLX-ul judiciar, la secțiunea instanţe-auto, cu unic proprietar.

Este surprinzător că nu s-a realizat până în prezent, tot cu titlu de recomandare, desigur, o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii care să conțină subiectele pe care un magistrat le poate aborda în privat ori în public. V-ați dat concursul pentru toate interdicțiile, incompatibilitățile și obligațiile posibile, iar obligația de rezervă a devenit o veritabilă botniță manevrată cu măiestrie de organele de conducere ale Magistraturii. Nu spune, nu vorbi, nu-ți exprima părerea, căci forurile sunt capricioase, se supără, te vor avea în vizor, sunt active inclusiv pe grupurile profesionale de Facebook şi, mai ales, nu uită.

„Nu gândi!” este porunca întâi a garantului independenței Justiţiei. Acesta are vechime în profesie şi nu doar „1 an de la definitivat”. Cum să îi pui la îndoială deciziile, „luminile şi înțelepciunea”? În acest mod, sistemul judiciar funcționează având în centru dogma infailibilității Consiliului, care nu poate călca strâmb sau comite erori, tot ceea ce pronunţă având la bază adevăruri revelate de însăşi Zeiţa Themis, iar orice critică, indiferent de gravitate, reprezintă o erezie, o blasfemie care-ţi asigură un sfârşit Bruno-Savonarola de tip profesional.

Cum să-ți permiți să gândeşti că un membru CSM o poate „da în bară” în formă continuată? Acesta nu greșește chiar și atunci când ți se pare că se dezechilibrează de pe altarul Justiției și cade cu tot cu schele, vopseluri şi aracet.  Doar EL vede imaginea de ansamblu, pentru că este aşezat sus!

Dar dacă garantul Independenței, fiind într-o conferință de presă, în timpul unui speech ticluit în maşină se întoarce spre Ministrul de Justiție după fiecare propoziţie, căutând confirmare și validare, eventual o mângâiere pe creștet, pur și simplu este greu să nu-ţi aminteşti de Caragiale, de nevinovatul Domn Goe,  care le căuta cu privirea pe mam‘  mare, mamiţica şi tanti Miţa: „Goe își pierde un moment centrul de gravitate şi se reazemă în nas de clanța ușii de la cupeu. (…) începe să urle… în sfârșit, n-au ce să facă. (…)”. Au rămas judecătoriile fără judecători. „Te mai doare nasul, puişorule?”.

Când ţii un discurs (juridic?), ai televiziunea în față și poate că te urmăresc magistraţi, mandatarul cu procura mototolită în buzunar ce face? Caută confirmare. Nu trebuie să urmezi cursuri de comunicare pentru a şti cum să procedezi în astfel de situaţii. În copilărie, părinţii te învaţă să nu te uiţi peste umăr atunci când un unchi sau o mătusă îţi adresează o întrebare. Ai încredere în tine! Răspunde!

Dacă imaginile „din Justiție” transpun o scenă din D-l Goe nu am cum să nu o împărtăşesc cu persoanele interesate atât pe grupurile de WhatsApp, cât şi pe portalul juridice.ro, pentru că, onorată instanţă, nu dorim să mai trăim în Epoca lui Nea Nicu‘ . Tânărul Goe se ţine strâns cu mâinile de pupitru, se întoarce în stânga, se întoarce în dreapta, tot duce mâna la gură, înecat de propriile minciuni, se uită speriat spre ușă, de parcă cineva ar putea veni oricând să-l alunge din peisajul judiciar. Răsfăţat şi obraznic, băiatul începe să vorbească despre mingi, fileuri, terenuri şi citate chinezeşti, în timp ce auditoriul se aştepta să audă măcar vreun cuvânt despre îmbunătățirea condițiilor de muncă, plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive şi modificările legislative privind statutul magistratului.

Noi vă ascultăm şi nu vă întrerupem. Dacă vreţi să luăm cuvântul, să ne spuneţi cât, cum şi unde putem vorbi. Trăim în 2023? Încă puţin şi se va auzi: „Ciocu‘ mic! Noi suntem la putere!” Credeţi că toţi bunicii noștri au plâns la moartea lui Stalin? Tovarășe, uitați aforismele învăţate cu multă sudoare „pe dinafară” şi puneți pe masă „Micuța carte roșie” a lui Mao Zedong. Să vorbim despre Partidul Comunist Chinez!

Trăim în țara valorilor întoarse! Citesc cu uimire adresa garantului independenţei Justiţiei: Calea Plevnei. Își mai amintește cineva ce s-a realizat la Plevna? Acolo România şi-a proclamat independența faţă de Imperiul Otoman. Cum a reuşit? Cu pierderi de oameni, vărsare de sânge şi curaj. În 2023, în Calea Plevnei, s-au adunat laolaltă Laşitatea, Incompetenţa şi Mediocritatea. Este locul de unde se dorește „împărțirea sărăciei”, (…) „care ar putea ajuta la rezolvarea unor situații punctuale stringente” („Ei! cum le spui dumneata, să tot stai s-asculţi; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva!”).

Strategia împarte sărăcia reprezintă o altă dovadă de amatorism pe lângă cea furnizată de „chemarea la glie” a pensionarilor judecători, care au devenit o paria a unui sistem pe care l-au servit bine, rău, aşa cum au ştiut şi au putut. Potrivit declarației „celui mai important om din Magistratură”, referitoare la modificările legislative din domeniul pensiilor de serviciu: „din partea judecătorilor şi procurorilor în funcție, la nivel de CSM feedback-ul este bun. Noi nu avem persoane care să nu fie mulțumite. (…) Din ce am înțeles eu, nemulțumiți sunt foștii colegi, care acum sunt pensionari și care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmează să scadă. Se face o impozitare şi va fi o scădere.” Pentru o astfel de poziție care exprimă profundul respect faţă de cei aflaţi la pensie, într-o societate ideală, secretarul general ar fi trebuit să se autodetaşeze ca judecător în Kamceatka sau în Insulele Kurile, măcar pentru 45 de ani.

Se dorește „împărțirea sărăciei”? Este extraordinar! Spre exemplu, dacă un tribunal cu o schemă de 40 de posturi funcționează doar cu 13 judecători, de ce nu ar apăsa butonul de avarie şi Consiliul Superior al Magistraturii (pentru egalitate, solidaritate, rigoare morală şi coerenţă), iar secția pentru judecători cu o schemă de 9 judecători să funcţioneze cu doi membri? Nu se poate, nu? E inacceptabil – „Nu ne lasă legea, dom‘le!” Schema din Calea Plevnei trebuie să fie plină? Dar o instanţă poate funcţiona „fără oameni”? Se poate, mai ales că sărăcia este împărţită celor săraci. Împărţind sărăcia „celor săraci” veți reuși să îi faceți pe aceștia mai bogați (67% dintre posturile de judecător la judecătorii ar fi efectiv ocupate)? Cu siguranţă, citim cărţi diferite!

Totuşi, există un câştig. Se recunoaște, negru pe alb, oficial, că judecătoriile din România se află într-o gravă criză de personal. Care este pasul următor? O propunere legislativă care vizează creșterea pragului valoric al cererilor evaluabile în bani de competența în primă instanţă a judecătoriilor de la 200.000 de lei la 1.000.000 lei. Ce răspunde Consiliul Superior al Magistraturii? „Referitor la exprimarea unui punct de vedere, Comisia nu a formulat observaţii cu privire la propunerile formulate, apreciind că acestea sunt oportune, fiind de natură a duce la degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”. Degrevezi pe unii, schilodind pe alții, corect? Este absolut normal în condițiile în care „talpa Justiției” este reprezentată de tânărul domn Goe.

V-aş numi „Groparul judecătoriilor”, dar ar fi presupus să săpaţi groapa justiţiei cu propriile mâini. Garantul independenţei este însă perspicace. El nu se murdărește pe mâini, nu ia hârlețul în mână, nu îngenunchează, ci angajează pe altcineva. Sunteți un veritabil antreprenor de pompe funebre. Reflexul a fost până acum de a critica, în mare măsură, partidele politice („clasa politică”), care ar fi fost vinovate de așezarea la cinci metri sub pământ a Justiţiei („au dorit dintotdeauna subjugarea puterii judecătoreşti”). Dacă este adevărat ceea ce spuneţi „pe surse”, acestea nu ar fi reuşit să o facă în toţi anii de până acum fără complicitatea şi incompetența reprezentanților puterii judecătoreşti, dublate de frica sistematic indusă corpului profesional al magistraților.

Să facem împreună un exerciţiu de memorie, pentru că procesele disciplinare sunt în curs de derulare. Dacă îndrăzneai, într-un moment de inconștiență, să crâcnești în faţa „fostului C.S.M.”, aflat în perioada sa de glorie, te excludeau de 20 de ori din Magistratură şi te suspendau din profesie tot de atâtea ori pentru ca, în eventualitatea în care te ajuta Dumnezeu şi Sfântul Gheorghe să „câştigi la Înalta Curte”, reintegrarea în funcție să se realizeze undeva prin 2035. Aceasta este Justiţia, tovarășe secretar general? Stalin v-ar fi admirat pentru organizarea unor astfel de procese!

Cu aşa oscilări între feudalism şi comunism sovietic, mă întreb de ce nu aţi încheiat un contract de arendare având ca obiect „Justiţia”, să o lăsaţi în mâinile cuiva care s-ar pricepe şi să încasaţi o arendă satisfăcătoare, pentru că, în ritmul acesta, nu va mai rămâne nimic din judecătorii, tribunale, curți de apel, (Înalta Curte de Casație și Justiție?). Praf şi pulbere! Până la urmă, este timpul să culegeţi roadele! Hotărârea nr. 2040 a Consiliului Superior al Magistraturii din 13 iulie 2023 nu a creat decât haos şi a decredibilizat şi mai mult Magistratura, inclusiv faţă de celelalte categorii profesionale juridice.

Acum daţi în competența Curţilor de Apel „implementarea normării”. Şi cum vor proceda? Cât de departe se va merge? Ce va mai rămâne din independenţa magistratului? Să vină Consiliul şi să stabilească direct termenele de judecată în cauze şi gata! Am rezolvat problema! „Curat murdar, coane Fănică”, nu vom mai greşi. În orice caz, vă rog să observaţi că Hotărârea nr. 2040 din 13 iulie 2023 creează o vădită discriminare – nu este normată şi activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Să fie o eroare? Încă o omisiune vădită? Rectificaţi, recitiţi, corectaţi, peticiţi. Veţi găsi ajutor. „Geambaşi şi samsari judiciari” sunt la orice pas. Îşi vor da concursul!

Vă dau dreptate, onorată instanţă! Țăranul iobag din fața dumneavoastră este de aproximativ 2 ani pe ogorul justiţiei. Cu siguranță nu a identificat toate problemele sistemului judiciar, dar pe măsură ce le va identifica, le va scrie tot pe scoarțe de copac. Poate că vi le-ar fi prezentat personal, dar știe că e cale lungă până la Iași, cu toate că legea vă obligă să faceți „vizite în teritorii”, intuitu personae, iar nu prin Opricinină. Dar cum nu se mai taie panglici în Moldova de multă vreme și nu se mai inaugurează nimic, cu excepția renovării Bojdeucii lui Ion Creangă, este dificilă stabilirea unei întâlniri. În orice caz, nu asigurăm prezenţa vremelnicului Ministru al Justiţiei şi nici că veţi ajunge în condiţii de siguranţă (nu există autostrăzi, a se evita drumul E583 denumit şi Drumul morții)”, a transmis Costică Ciocan, judecător din Iași.