Eveniment-Social

EXCLUSIV! Momente-cheie pentru miile de profesori și elevi din Iași. E URGENT și necesar să APLICE toate aceste elemente în aceste zile

Publicat: 25 mart. 2020

Perioadă extrem de grea, intensă și complicată pentru mii de profesori, elevi, studenți și mai ales părinți ieșeni! Cu toate acestea, sistemul public educațional trebuie să meargă înainte. În acest sens, deja, cadrele didactice folosesc diverse programe, platforme și sisteme de predare, învățare și evaluare on-line. Tocmai pentru ca totul să fie cât mai eficient și cât mai productiv, pentru toate părțile implicate e nevoie de sfaturi ale specialiștilor. În acest sens, reporterii Cotidianului BUNå ZIUA IAȘI (BZI) au realizat un amplu material care-l are în prim-plan pe unul dintre reputații universitari, preocupați de aspecte ale sistemului educațional. E vorba despre prof. univ. dr. Constantin Cucoș, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, respectiv coordonatorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, ambele din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași

Momente-cheie pentru miile de profesori, elevi și studenți din Iași! Deja, cadrele didactice folosesc diverse programe, platforme și sisteme de predare-învățare și evaluare on-line. Tocmai pentru ca totul să fie cât mai eficient și cât mai productiv, pentru toate părțile implicate e nevoie de sfaturi ale specialiștilor pe fondul pandemiei de coronavirus.

Cum se poate derula, în această perioadă, procesul de predare-învățare-evaluare?

Pe acest plan, prof. univ. dr. Constantin Cucoș, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, respectiv coordonatorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, ambele din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași, vine cu o serie de elemente extrem de interesante. „Prin acest substitut, numit învățământ on-line, se prefigurează doar secvențial și în parte procesul real de formare. Indiferent de performanțele cadrului tehnic, de abilitățile profesorilor, de gradul de adaptare a conținuturilor la noul context, procesul de predare-învățare-evaluare este diminuat, pierde din calitate. Prin educația «la distanță» mai degrabă se poate orienta procesul de auto-învățare la elevi, se pot discuta consemne de lucru pentru acasă, se pot administra testări etc. decât să se realizeze predarea în adevăratul sens al cuvântului. Chiar dacă recurgem la tele-conferință, la transmisii video și audio pe Internet etc., sala de clasă vie, reală nu poate fi substituită de acest cadru virtual”, arată specialistul.

Ce tehnici și ce suport virtual putem utiliza? Care sunt mai eficiente?

Mai departe, acesta a vorbit despre ce tehnici și ce suport virtual putem utiliza și care sunt mai eficiente. „Există o pluralitate de mijloace, important este ca atât emițătorii (profesorii), cât și receptorii (elevii) să dispună de ele și să știe să le folosească. Din păcate, situația prezentă ne-a prins pe nepregătite, chit că unele dintre aceste căi de comunicare au mai fost utilizate până acum, dar nu ca un substitut, ci ca un complement al activităților dirijate de școală, în cadrul activităților extra-curriculare, peri-școlare.

De aceea, se pot utiliza mijloace diversificate de la cele mai simple – telefon, e-mail, grupuri de discuție pe Facebook etc., la altele mai complicate, precum programe specializate de comunicare în grup, platforme de învățare etc. Eficiența este dată nu atât de mijlocul în sine utilizat, ci de interactivitatea și naturalitatea relațiilor didactice, de atractivitatea suporturilor de învățare, de viabilitatea probelor de evaluare etc”, mai argumentează universitarul.

Cum analizăm ce feedback primim de la elevi?

Un alt aspect abordat și evidențiat de cadrul didactic ține de feedback-ul primit de la elevi. „Primul semn pozitiv rezidă în aceea că le menținem apetitul și dorința de a învăța pe mai departe, interesul de a fi conectați la școală prin profesori, prin colegi etc. Apoi, că sunt luați în seamă, că știu că cineva are grijă de ei, că le sunt apreciate calități precum responsabilitatea, autonomia personală, putința mersului mai departe oarecum pe cont propriu.

De asemenea, prin implicările, interpelările, întrebările pe care le pun profesorilor, atât în legătură cu materia propriu-zisă, cât și cu probleme colaterale; așadar, feed-back-ul este pozitiv și în măsura în care profesorii sunt solicitați. De aceea, profesorul trebuie să preia și sarcini de consiliere de învățare, în unele situații chiar de consiliere psiho-pedagogică, personală. Desigur, când efectivele de elevi sunt mari – și așa este, numărul de elevi la clase este supradimensionat – profesorul poate fi supra-solicitat sau depășit de situație”, crede profesorul Cucoș.

Care sunt materialele suplimentare pe care le pot folosi și recomanda profesorii?

Starea de fapt impune ca profesorii să folosească materiale suplimentare.

„Acum pot fi folosite atât clasice – manuale sau caiete de lucru tipărite, dar și suporturi digitale, redactate de profesori, texte sau pagini de Internet, secvențe virtuale pe care profesorul le consideră relevante în raport cu unele teme pe care le predă. Aici intervine atât creativitatea, cât și puterea de discernere, de selecție și de «întrebuințare» didactică a unui material deosebit de vast, nevalidat sau indeterminat științific sau valoric, împrăștiat în cyber-spațiu”, mai punctează profesorul universitar.

Cum se face testarea, cum parcurgem programa?

De asemenea, universitarul arată că testarea devine o „probă de foc” și o provocare pentru profesor, în acest context. Asta pentru că aceasta nu va viza cunoștințe declarative (date exacte, factuale, idei depozitate în manuale etc.), ci, mai degrabă, cunoștințe procedurale, felul cum sunt utilizate și aplicate cunoștințele!

„Care este sensul lor, puterea de a ajunge la alte informații, la alte modalități de valorificare sau întrebuințare a acestora. Iar la clasele mai mari de liceu sau în facultate putem viza și meta-cunoștințele, respectiv cunoștințe despre strategiile de a genera cunoaștere etc. Totul depinde și de vârsta elevilor. Nu le putem pretinde copiilor de la grădiniță sau din primar să dea testări de acest fel. De altfel, trebuie spus că nu toate activitățile de formare pot fi transferate prin noile tehnologii – să ne gândim, de pildă, la activitățile ludice sau de exersare a abilităților practice la copiii mici. Cât privește acoperirea programei, aceasta nu mai poate fi parcursă în integralitatea ei. Aceasta a fost concepută pentru o realitate normală și nu pentru una specială, cum este cea prezentă”, declară prof. univ. dr. Constantin Cucoș.

Ce se întâmplă în mediul academic și cum acționăm în activitatea cu studenții?

Un element abordat de cadrul didactic universitar ține de mediul academic și de studenți. El arată că avem de a face cu un alt nivel, avantajul fiind prezența unui public matur, autonom din perspectiva învățării și raportării la cunoaștere.

„Se continuă formarea, dar într-o formulă cvasi-virtuală, dat fiind că și aici avem activități ce nu se pot realiza on-line. Desigur, cursurile teoretice pot fi realizate sau livrate într-o astfel de modalitate, dar să nu uităm de activitățile de laborator, de practica de specialitate sau practica pedagogică pentru care nu avem platforme sau instrumente de simulare corespunzătoare”, menționează dascălul.

Este pregătit sistemul public românesc pentru derularea unui proces educațional pe baza tehnologiilor IT?

Dacă sistemul public românesc pentru derularea unui proces educațional pe baza tehnologiilor IT a fost o altă provocare adresată acestuia.

„Nu cred că este pregătit. Doar două argumente. Nu există un cadru legal, metodologii și proceduri corespunzătoare de administrare și validare a procesului educațional realizat on-line. Apoi, nici corpul profesoral nu este format pentru o astfel de predare, decât într-o pondere insuficientă pentru a face față provocărilor actuale. Pornind de la această criză, vom fi mai atenți la ce trebuie să pregătim pentru viitor”, susține Cucoș.

Ce facem cu elevii care nu au acces la Internet?

Ce facem cu elevii care nu au acces la Internet a fost o altă problematică abordată de către universitar.

„Întrebarea vizează încă o slăbiciune, anume faptul că nu întreaga populație școlară dispune de tehnologia necesară, de accesul la sursele ce girează educația pe baza noilor tehnologii și de abilitățile de uzanță respective. Și mai există o barieră, sistemul informatic național sau european este supra-încărcat, încât oricând pot să apară încetiniri sau blocaje ale conectivităților”, consideră reprezentantul UAIC.

Rolul comunicării cu părinții, în această situație?

Prof. univ. dr. Constantin Cucoș nu a neglijat relația cu părinții și pregătirea, pe viitor, a cadrelor didactice cu noile tehnologii IT de predare.

„Da, rămâne importantă pe mai departe, chiar trebuie să se intensifice ca un corelat și componenta paralelă de relaționare cu unul dintre principalii factori colaborativi ai școlii – părinții, ce trebuie să intre și ei în această «horă» a formării. Mai mult decât altădată, aceștia pot deveni ajutoare reale ale școlii, preluând secvențial, funcție de competențele și pregătirea lor culturală, rolul de educatori”, punctează specialistul.

Mai departe, profesorul arată că este evident că învățarea în societatea cunoașterii presupune o nouă perspectivă asupra conținuturilor învățării prin integrarea oportunităților aduse de noile tehnologii de informare și comunicare!

„Acest efort presupune curaj, creativitate și activism colaborativ din partea mai multor actori, atât «tradiționali», anume profesor, didactician, manager școlar etc., cât și «moderni»: informatician, inginer de sistem, web-designer etc. De aceea, pregătirea profesorilor trebuie orientată în viitor nu numai spre conținuturile de învățare, ci și spre noile tehnologii în perspectiva integrării acestora cu folos în procesul de învățare. Un bun profesor va deține nu numai o compețentă asupra conținutului, ci și a prezentării acelui conținut prin recursul la suporturi tehnice care maximizează și motivează procesul de învățare”, a concluzionat prof. univ. dr. Constantin Cucoș.



loading...

Adauga un comentariu