Peteșiile punctiforme reprezintă leziuni purpurice cu dimensiuni mai mici de trei milimetri, de culoare roșie-violacee, care apar din cauza ruperii vaselor mici de sânge de la suprafața pielii. Iată ce provoacă aceste leziuni, cum se tratează și cum arată peteșiile punctiforme (vezi pozele din galerie).
Purpura reprezintă hemoragia apărută la suprafața pielii sau a mucoaselor. Aspectul acesteia variază în funcție de durata leziunilor, astfel: inițial, purpura este roșie, apoi se închide la culoare și devine purpurie și galben-maronie, în momentul în care se estompează.
Purpura își face apariția atunci când vasele mici de sânge de la nivelul pielii se sparg. Dacă petele sunt foarte mici, acestea poartă numele de peteșii, iar dacă au dimensiuni mai mari, se numesc echimoze. De precizat este că purpura reprezintă un simptom, nu o boală propriu-zisă, în sensul în care indică prezența unei patalogii subiacente.
Peteșii punctiforme: Clasificare, cauze frecvente și poze
Peteșiile punctiforme pot fi palpabile sau nepalpabile. Cele palpabile sunt reliefate, ceea ce înseamnă că au origine inflamatorie, iar cele nepalpabile sunt plane, fiind, de cele mai multe ori, de origine non-inflamatorie.
De asemenea, erupțiile purpurice se împart și în funcție de numărul trombocitelor. În acest fel, putem vorbi despre purpură trombocitopenică şi purpură non-trombocitopenică.
Purpura non-trombocitopenică poate fi cauzată de: afecţiuni inflamatorii ale vaselor mici, reprezentativă fiind purpura Henoch – Schonlein, coagulopatii, fragilitate vasculară, frecvent întâlnită în cazul persoanelor în vârstă, amiloidoză, carenţa de vitamina C (boala cunoscută sub numele de scorbut), boli congeniatale sau perinatale, precum rubeola sau infecţia cu citomegalovirus, telangiectaziile ereditare hemoragice, utilizarea unor medicamente ce afectează funcţia trombocitelor, cum ar fi antiinflamatoarele steroidiene sau antiagregantele plachetare.
În schimb, purpura trombocitopenică poate fi întâlnită în următoarele cazuri: purpura trombocitopenică idiopatică, trombocitopenia autoimună neonatală (apare la copiii ai căror mame suferă de purpură trombocitopenică idiopatică), transfuzii recente și meningococcemia.
Forme clinice și tratament pentru peteșiile punctiforme
Una dintre formele clinice particulare a peteșiilor punctiforme este pupura Henoch – Schonlein. Aceasta reprezintă o formă de vasculită a vaselor mici mediate prin intermediul IgA, care se manifestă prin purpură non-trombocitopenică, dureri abdominale, artrită şi afectare renală. Simptomele care anunță această afecțiune sunt astenia, febra, cefaleea sau durerile musculare. Pentru ameliorarea durerilor se reocmandă administrarea de paracetamol sau antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofen sau naproxen. Cazurile mai grave necesită corticosteroizi.
Totodată, o afecţiune autoimună în urma căreia trombocitele, indispensabile coagulării, sunt distruse de auto-anticorpi este purpura trombocitopenică idiopatică. Astfel, apar hemoragii spontane la nivelul organelor interne, a tegumentelor sau a mucoaselor. Principalele semne și simptome sunt: menstruațiile abundente, erupțiile la nivelul gambelor, epistaxis sau sângerări la nivelul cavităţii bucale şi apariţia frecventă a echimozelor, chiar fără traumatism minim prealabil.
Tratamentul constă în administrarea de plasmă congelată sau plasmafereză, însă, în cazuri mai grave, este indicată terapia intravenoasă cu corticosteroizi (metilprednisolon).
În cazul purpurei Henoch-Schonlein, se recomandă repaus la pat și hidratare corespunzătoare. Durerile pot fi ameliorate cu antiinflamatoare nesteroidiene, cum sunt aspirina sau ibuprofenul. Din nefericire, afecțiunea este autolimitată, ceea ce înseamnă că poate avea consecințe pe termen lung asupra sistemului digestiv şi a rinichilor.
Așadar, peteșiile punctiforme nu trebuie tratate cu superficialitate, ci trebuie ținute sub control cu un tratament adecvat.