Cum să-ţi faci propriile răsaduri

Cum să-ţi faci propriile răsaduri:

1. Pregătirea spaţiilor unde veţi produce răsadurile

Puteţi utiliza spaţiul din balcon (dacă este închis şi are o expoziţie sudică sau vestică), camere încălzite şi bine luminate, dar se pot utiliza şi mici adăposturi acoperite cu materiale plastice, răsadniţe, solarii sau sere.

2. Dezinfectarea este importantă

Dezinfectarea cu substanţe specifice a uneltelor, ghivecelor, terinelor, etc. şi completarea inventarului de ‚,mijloace tehnice’’. Spălaţi bine cu apă şi Domestos sau Formalina toate uneltele ce vor fi folosite la producerea răsadurilor. La fel se procedează şi cu terinele sau ghivecele dacă acestea au mai fost utilizate înainte. Se pot transmite boli viitoarelor plăntuţe.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

3. Alegeţi cu atenţie seminţele

Seminţele utilizate la producerea răsadurilor trebuie alese cu grijă deoarece de calitatea lor depinde obţinerea unor răsaduri viguroase şi de calitate. Înainte de a vă procura seminţele, informaţi-vă cu privire la alegerea soiului sau hibridului. Verificaţi pe ambalajele seminţelor indicii de calitate a acestora: termen de garanţie, tratamente aplicate pentru dezinfecţie, etc. Este recomandat să utilizaţi seminţe care sunt în termen de garanţie la data semănatului, altfel facultatea germinativă scade sau există riscul unei răsăriri necorespunzătoare sau chiar compromiterea acesteia.

Mare atenţie atunci când utilizaţi seminţe produse în grădina proprie în anii precedenţi. Există riscul că procentul de puritate al seminţelor să fie unul scăzut, ceea ce conduce la scăderea valorii biologice a soiului sau la segregare şi obţinerea unor culturi neuniforme!

4. Pregătiţi seminţele

Înaintea semănatului seminţele se pregătesc printr-o serie de operaţii (încolţire forţată, călire, stratificare, dezinfecţie) care au drept scop o răsărire mai rapidă şi mai uniforma, stimularea creşterii răsadurilor şi prevenirea transmiterii de boli. Dezinfecţia este obligatorie chiar dacă pe ambalaj nu este specificat acest lucru. Fac excepţie seminţele drajate (acele seminţe care sunt ‚, imbracate’’ în amestecuri organo – minerale la care se adauga insecto – fungicide şi substanţe stimulatoare ) şi cele sub formă de banda de hârtie.

5. Substratul nutritiv

Substratul nutritiv joacă un rol foarte important în reuşita obţinerii unor răsaduri de bună calitate, de aceea este necesar să întrunească următoarele caracteristici: să aibă o structură corespunzătoare pentru a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, să fie afânat, să aibă porozitate mare (˃ 75% ), permeabilitate, cu o capacitate mare de reţinere a apei, bogat în elemente nutritive, un pH corespunzător cerinţelor speciei la care se produce răsadul şi o capacitate de tamponare ridicată pentru a menţine valoarea pH-ului.

Astfel de substraturi se obţin prin amestecarea mai multor componente de natură organică şi anorgnica cum sunt: turba neagră şi roşie, mraniţa, pământul de ţelina sau de grădină, nisip sau perlit(vezi articolul Reţete de amestecuri nutritive pentru producerea de răsad şi semănat ).

Cel mai simplu este să-l cumpăraţi gata preparat de la magazinele de specialitate. În cazul în care optaţi pentru prepararea amestecului, nu uitaţi să faceţi din timp opertiunea şi să dezinfectaţi substratul rezultat.

După dezinfecţie, timpul de pauză este de 10 – 30 de zile funcţie de substanţă folosită.

Exemplu:

• Dazomet 90 G → 200 g/m²
• Formalina → 2l/ m²
• Previcur → 300g/ m²
• Sulfat de cupru 3%

Pentru o mai bună dezinfecţie, amestecul se întinde în strat uniform de 25 – 30 cm grosime iar după aplicarea tratamentului se înveleşte cu o folie din polietilena sau prelata timp de 3 zile. După dezvelire, substratul se lopătează pentru a înlătura vaporii de pesticide.

6. Semănatul

Semănatul se efectuează în diferite moduri: în palete alveolare, diferite tipuri de ghivece, lădiţe din lemn, terine din teracota, în strat de amestec nutritiv, etc.

Indiferent de metoda aleasă aveţi grijă să calculaţi volumul de pământ necesar funcţie de numărul de răsaduri pe care vreţi să-l obţineţi. Semănatul în lădiţe / terine se face prin împrăştiere sau în rânduri distanţate la 3 – 4 cm. Semănatul direct în cuburi nutritive, ghivece, pastile Jiffy prezintă avantajul eliminării repicatului dar are dezavantajul că ocupă o suprafaţă mai mare.

Pont: Semănatul direct în cuburi/ghivece este obligatoriu la specii sensibile la repicat şi transplantat cum sunt castraveţii, dovleceii, pepenii galbeni. Aceştia se plantează la locul definitiv cu tot cu balot (cubul de pământ în care a fost produs ).

7. Repicatul

Repicat = lucrare de transplantare provizorie a plantelor mici din semănătura deasă la distanţe mai mari.

Prin acest procedeu se măreşte spaţiul de nutriţie al plantelor la o suprafaţă de 5 – 13 ori mai mare decât cea iniţială. Se asigura desimea optimă creşterii normale a plantelor prin crearea unor condiţii mai bune de lumină, aer, hrană şi apa. Momentul repicrii diferă de la specie la specie.

Exemplu: La tomate, ardei, vinete se repica când frunzele cotiledonale au poziţie orizontală şi au apărut primele frunze adevărate.

Varza, prazul, ţelina, salata se repica la 3-4 frunze adevărate.

Adâncimea de repicat diferă funcţie de particularităţile biologice ale plantelor.

Plantele care au proprietatea de a forma radcini adventive pe porţiune de tulpina îngroşată în sol (tomate, varza, conopida, castraveţi ) se repica până sub primele frunze, în timp ce ardeii şi vinetele se repica doar cu 1 – 1,5 cm faţă de adâncimea din semănătura. Celelalte se repica la aceeaşi adâncime.

8. Lucrările de îngrijire

Lucrările de îngrijire aplicate răsadurilor încep imediat după semănat şi durează până la plantarea la locul definitiv. Acestea constau în dirijarea factorilor de vegetaţie: lumina, temperatura, umiditate, nutriţie, combatere fitosanitară.

Dirijarea luminii: dacă răsadurile se produc în perioada februarie – măi, se asigura condiţii optime de lumină prin aşezarea răsadurilor la o expunere cât mai mare de lumină. Orientarea răsadniţelor uşor înclinate spre sud, sere/solarii la care se curăţa sticla/folia din polietilena de praf.

Repicatul plantelor atunci când acestea au tendinţa să se autoumbreasca.

Dacă producerea răsadurilor se face în perioada mai- iunie, este necesară umbrirea răsadurilor pentru a reduce excesul de lumină care poate produce arsuri tinerelor plante iar temperaturile ridicate conduc la alungirea răsadurilor şi chiar ofilirea acestora.

Umbrirea se face cu acoperirea ferestrelor/ foliei/ geamului răsadniţei cu rogojini, paie, storuri sau alte materiale care să permită luminii difuze să pătrundă la plante.

Temperatura se dirijează funcţie de specie şi de faza de vegetaţie şi se corelează cu intensitatea luminii.

Fiecare plantă are nevoie de temperatură optimă specifică pentru a răsări uniform într-un timp cât mai scurt.

De regulă, până la răsărire se asigura o temperatură de 22 – 24º C. După ce plantele au răsărit, timp de o săptămână se scade temperatura la 12 – 14º C, excepţie fac plantele sensibile şi care au nevoie de temperaturi mari(castraveţi, pepeni galbeni, dovlecei ) de 20 – 22ºC.

După repicat se asigură un minim de 18º C. Umiditatea atmosferică trebuie ţinută sub control astfel încât să nu favorizeze apariţia bolilor criptogamice.

Udarea răsadurilor când sunt mici iar timpul este friguros, se face rar şi cu puţină apă pulverizată foarte fin.

Pont: Apă trebuie să fie la temperatura ambientului pentru a nu răci substratul şi a produce stres plăntuţelor.

Pe măsură ce vremea se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă care să pătrundă adânc şi să umezească substratul de pământ pe toată grosimea.

Asigurarea regimului de nutriţie se face prin dozarea componentelor în amestecul de pământ şi prin fertilizări suplimentare faziale cu îngrăşăminte chimice sau organice.

Se fac 1–2 fertilizări, prima la 6-7 zile după repicat şi a doua la 12 zile după prima. Se utilizează îngrăşăminte complexe sub formă de soluţii cu concentraţi de 0,3 – 1 % cu mare atenţie. Distribuirea se face printre rândurile de plante urmată de o stropire cu apă pentru a spăla picturile de fertilizant căzute pe frunze.

Ca îngrăşăminte organice se utilizează must de gunoi, gunoi de păsări sau alte preparate bio existente pe piaţă, ex. Cropmax.

• Must de gunoi 10 – 20 g / l apa
• Gunoi de păsări 5 – 7 g / l apa

Combaterea bolilor, mai ales cele criptogamice apărute din cauza umidităţii crescute se face cu soluţii de concentraţie 0,15 % la un interval de 6 – 7 zile.

Ca produse se utilizează: Folpan, Captadin, Previcur, etc.

9. Aerisirea răsadurilor

Aerisirile se execută zilnic cu scopul de a împrospăta aerul şi de a elimina excesul de CO2 rezultat noaptea în timpul procesului de respiraţie al plantelor. Prin aerisiri se reglează regimul de temperatură şi umiditate din aceste spaţii.

10. Călirea răsadurilor

Călirea răsadurilor se face la cele produse pentru culturi timpurii când în câmp vor întâlni condiţii total diferite faţă de cele în care au crescut. Răsadurile necălite şi plantate în câmp, se vor prinde mai greu sau deloc.

Lucrarea începe cu 6 – 7 zile înainte de plantare şi constă în reducerea treptată a udărilor, întreruperea fertilizărilor şi creşterea numărului de aerisiri. Aerisirile se vor face, la început, numai pe timpul zilei, ca spre sfârşitul perioadei de călire, răsadurile să rămână descoperite permanent.

Dacă aţi respectat toate condiţiile necesare, este imposibil să nu vă bucuraţi de răsaduri de calitate superioară.