Diana Șoșoacă, președintele S.O.S. România, cere schimbarea modului de desemnare a premierului: „Mai întâi programul țării, apoi prim-ministrul”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

„ARTICOLUL 103 Învestitura

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.”

14:52

FOTOVIDEO Ce premier își doresc ieșenii pentru România: „Să țină cu poporul și să fie apropiat de oameni”

15:43, 18 May 2026

Diana Șoșoacă pe live la Palatul Cotroceni: Felicitări, doamnă! Sunteți foarte iubită

Potrivit art. 102 alin (1) din Constituție „Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice”.

Scopul consultărilor nu este doar identificarea unei persoane, rezultat al unui calcul matematic privind numărul de parlamentari, care ar susține sau nu acea persoană pentru funcția de prim-ministru, ci identificarea unei formule guvernamentale capabile să obțină încrederea Parlamentului, respectiv a unei majorități parlamentare care să susțină un program de guvernare cu măsuri fiscale, economice și sociale clare constituite într-un plan național cu obiective și ținte clare pe care viitorul guvern să și le asume pe termen scurt, mediu și lung. Ulterior constituirii unei majorități parlamentare în baza unui astfel de program de guvernare, poate fi desemnat candidatul pentru funcția de prim-ministru care își asumă transpunerea în practică a programului de guvernare.

În doctrină, votul de încredere din Parlament privește: programul de guvernare, echipa guvernamentală, politicile economice, iar premierul este vehiculul constituțional al acelei majorități. Din această perspectivă, consider că o majoritate parlamentară autentică ar trebui să fie construită în jurul unui program de guvernare, a unor obiective și măsuri asumate, a unui calendar guvernamental de implementare a acestora și a unor responsabilități politice asumate de prim-ministru și de membrii guvernului.

Până acum, de fiecare dată, s-a procedat contrar spiritului Constituției prevăzut la art. 103:

1. s-a negociat persoana premierului;
2. s-au calculat matematic voturile;
3. programul de guvernare a fost redactat ulterior, adesea generic și vag.

Această practică nu este neapărat neconstituțională, dar poate fi considerată o reducere formalistă a spiritului Constituției, o personalizare excesivă a puterii executive, o transformare a majorității într-un acord tactic, nu într-un contract politic coerent bazat pe un program  de guvernare agreat de majoritate. Cazul guvernului Bolojan este concludent în acest sens: majoritatea parlamentară a fost constituită strict ȋn baza calculelor matematice, programul de guvernare a devenit un document justificativ redactat după împărțirea puterii, iar coaliția a funcționat pe baza distribuirii ministerelor, nu pe baza unei strategii comune și a unor măsuri fiscale și economice asumate.

Se pune întrebarea dacă poate exista o majoritate pentru un program de guvernare, nu pentru un partid sau o coaliție de partide?

În opinia noastră, da, este posibil atât din punct de vedere teoretic, cât și Constituțional. Constituția nu impune o majoritate formală de coaliție sau un guvern majoritar. Poate exista un guvern minoritar, susținut parlamentar prin acord asupra unui program de guvernare. De altfel, acest model există în multe democrații europene: Danemarca, Suedia, Spania și chiar Olanda. În aceste țări partidele nu intră neapărat la guvernare, dar susțin parlamentar un set de politici economice și sociale negociate. Acest tip de aranjament întărește rolul Parlamentului, obligă la negociere pragmatică reală și reduce hiperpersonalizarea funcției de premier (a se vedea în situația de acum cazul Bolojan, dar și alte nume vehiculate în spațiul public de  candidat pentru funcţia de prim-ministru).

În concluzie, în opinia noastră, consultările prezidențiale ar trebui să urmărească:

• identificarea unei majorități funcționale (ea există, a fost demonstrată la votul moțiunii de cenzură și a avut ca argument exact măsurile fiscale, economice și sociale ale guvernului Bolojan care au făcut ca peste 80% din populația țării să trăiască sub pragul sărăciei, România fiind ţara cu cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, cu cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar și cu cea mai mare inflație din UE, adică exact măsurile care în programul de guvernare al partidului S.O.S. România reprezintă chintesența scoaterii României din situația dramatică ȋn care a adus-o guvernul Bolojan;
• existența unui acord politic minim;
• asumarea unui program de guvernare coerent, cu obiective și măsuri fiscale, economice și sociale clare, cu un calendar de implementare a acestora și cu responsabilități politice pe care să și le asume viitorul prim-ministru și membrii guvernului;
• stabilitatea guvernării și capacitatea executivului de a implementa politici publice.

Practica falimentară de până acum, prin care mai întâi se negociază persoana și apoi redactează programul de guvernare, trebuie să înceteze.

Președintele nu este obligat să desemneze persoana cu cele mai multe susțineri informale sau liderul celui mai mare partid. Majoritatea nu trebuie să fie una aritmetică și personalizată în spatele unei persoane și nici una rezultată pe prietenii, simpatii, interese de grup, etc. Majoritatea parlamentară trebuie să se formeze prin susținerea unui program de guvernare, a unor obiective și măsuri asumate, a unui calendar guvernamental de implementare a acestora și a unor responsabilități politice asumate de viitorul prim-ministru și de viitorii membri ai guvernului.

Partidul S.O.S. România susține ideea unui guvern minoritar cu susținere parlamentară a programului de guvernare al partidului S.O.S. România, având ca obiective imediate creșterea veniturilor la buget și a gradului de colectare a taxelor și impozitelor, reducerea deficitului bugetar, creșterea nivelului de trai al cetățenilor, refacerea și sprijinirea capitalului autohton și relansarea economiei, stimularea investițiilor și a consumului, iar pe termen mediu și lung reindustrializarea țării.

Un guvern minoritar susținut pe bază de program este perfect compatibil cu Constituția, și trebuie schimbată practica de până acum privind consultările prevăzute la art. 103 din Constituție, în sensul de a se negocia mai întâi direcția țării și apoi persoana care o execută.

Din punctul nostru de vedere credem că un program coerent de guvernare ar trebui să aibă cel puțin următoarele obiective:

– creșterea substanțială a veniturilor la bugetul statului;

– creșterea gradului de colectare la bugetul statului;

– reducerea taxelor și impozitelor;

– creșterea substanțială a veniturilor nete ale populației;

– indexarea pensiilor cu inflația (conform legislației aferente; nu au mai fost indexate de 3 ani);

– scăderea inflației;

– stimularea consumului;

– refacerea și sprijinirea capitalului autohton;

– stimularea investițiilor private și de stat, cu o țintă de minimum 10 miliarde până la sfârșitul acestui an și dublarea acestei sume pentru anul viitor;

– finanțare internă prin piața de capital.

Sunt exact soluțiile care nu au fost aplicate de guvernul Bolojan și care au condus la formarea unei largi majorități la votul moțiunii de cenzură. Ar trebui să conducă la formarea aceleași majorități în susținerea unui astfel de program de guvernare. Putem realiza aceste obiective chiar și în ideea unui guvern minoritar și de altfel asta așteaptă tot poporul.

Așa cum am mai arătat, sarcina unui guvern este de a încerca să rezolve problemele şi dezechilibrele economice şi sociale şi de a distribui cât mai eficient resursele pe care le are bugetul naţional, în interesul general al societății. Însă guvernul nu are bani. Are banii contribuabililor. Prin urmare, principalul obiectiv ar trebui să fie creșterea veniturilor la bugetul statului. Dar acest lucru nu se face prin creșteri de taxe și impozite, ci dimpotrivă, prin reduceri de taxe și impozite, stimulând astfel consumul și investițiile și mărind astfel baza de impozitare (taxe mai mici aplicate la o bază de impozitare mai mare). Pe de altă parte, trebuie simplificat cât mai mult regimul fiscal astfel încât contribuabilul să știe exact cât are de plată, dar să și poată sa-și plătească taxele, impozitele și facturile și să-i rămână suficienți bani pentru un trai decent, în cazul persoanelor fizice, respectiv pentru dezvoltare în cazul companiilor.

Ȋn ce privește economia țării, cele mai importante sunt investițiile în economie, iar prin apelarea la finanțarea investițiilor prin piața de capital, partidul S.O.S. România vine cu un veritabil program „Prin noi înșine”, care nu a fost așa cum spun unii un program liberal, ci a fost primul program economic suveranist din lume.

Cârcotașii vor spune că piața de capital din România este prea mică și că nu pot atrage sume importante de bani. Total fals. Vezi cum se împrumută statul prin intermediul Bursei de Valori București prin emisiuni de titluri de stat de miliarde de euro (vânzarea titlurilor de stat prin intermediul Bursei de Valori București a fost o inițiativă comună a Președintelui Departamentului de finanțe al Partidului S.O.S. România, SORIN NAȘ,  și a bursei când era secretar de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, copiată și pusă în practică de guvernul Ludovic Orban).

Bursa de Valori București (BVB) este principalul pilon al pieței de capital din România. Rolul principal al BVB este să faciliteze fluxul de bani dinspre investitori, cei care au capitalul, către antreprenorii care au nevoie de capital pentru dezvoltare sau către instituţiile statului care au nevoie de finanţare. Conform datelor publicate de BNR pentru sfârșitul lunii martie 2026, depozitele rezidenților neguvernamentali (populație + firme) în băncile din România au ajuns la aproximativ 673,1 miliarde lei (peste 130 miliarde euro). Deci sunt bani suficienți la noi în țară și ne putem împrumuta intern sau putem finanța planurile de dezvoltare, în condițiile stabilite de noi și nu impuse din afară. Nu e o problemă ca statul să se împrumute, cu condiția ca acei bani să meargă în investiții.

În concluzie, „mai întâi se negociază direcția țării, programul de guvernare și apoi persoana/persoanele  care ȋl pun ȋn practică”.

Suntem singurul partid care avem soluții concrete de a scoate țara din recesiune, de a crește nivelul de trai al populației și de a reindustrializa România prin iniţiativă, muncă şi cu capitalurile româneşti. Prin urmare, nu trebuie să negociem nicio coaliție și nicio intrare la guvernare pentru că programul nostru de guvernare este axat pe doi piloni principali: poporul român și interesul național. Propunem negocieri pe marginea unui program de guvernare care să ȋntrunească o susținere majoritară ȋn parlament necesară formării guvernului și ne oferim să formăm un guvern minoritar care să scoată țara din recesiune, să reducă deficitul bugetar, să micșoreze inflația și să ridice nivelul de trai al cetățenilor”, a transmis av. europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă,
președintele Partidului  S.O.S. România.