Dosarul împotriva lui Liviu Dragnea a fost clasat de PICCJ

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a închis dosarul împotriva lui Liviu Dragnea, fostul șef al Camerei Deputaților. Acesta fusese denunțat pentru abuz în serviciu deoarece nu a vacantat postul unui deputat, condamnat definitiv.

Este vorba despre Octavian Goga, care a ocupat funcția de deputat între anii 2016 și 2019. Vă reamintim faptul că în acest dosar clasarea a fost dată încă de când acesta se afla în faza în rem, Liviu Dragnea neavând calitatea de suspect.

„Legea nu-i impune emiterea unui înscris doveditor. Faptul că Biroul Permanent a fost în scurt timp investit atestă că procedura n-a fost împiedicată de preşedinte”.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

Menționăm că această clasare a fost invocată și în apărarea ex-presedintelui Senatului Călin Popescu-Tăriceanu.

Octavian Goga a fost condamnat în septembrie 2018 de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pentru refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice şi conducere fără permis. La o lună diferență, Iulian Vasile a trimis o sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) cu privire la faptul că, în ciuda condamnării, Octavian Goga a rămas parlamentar. După alte trei luni, Alexandru Teaca a făcut și el o sesizare pentru același lucru.

Goga și-a pierdut mandatul în octombrie 2019. În acea perioadă, Liviu Dragnea se afla după gratii de aproximativ cinci luni. Procurorul Sandu Elena Adriana a clasat dosarul nr. 501/P/2018 când Octavian Goga era încă parlamentar, mai exact la data de 13 iunie 2019.

Procurorul care s-a ocupat de acest dosar, în cadrul ordonanței de clasare emisă în acest dosar, s-a bazat pe faptul că președintele unei camere parlamentare nu are atribuții legislative, ci un rol pur formal. Acesta ia act de vacantarea unui post însă nu poate face demersuri concrete.

Mai jos puteți citi principalul pasaj din ordonanta de clasare

„Deşi încetarea mandatului de deputat odată cu pierderea drepturilor electorale este expres prevăzută ca fiind de drept, norma nu este completată cu alte prevederi care să stabilească setul de reguli aplicabile într-un astfel de caz, pentru a se limita implicarea unei persoane condamnate în proceduri decizionale importante şi pentru atenuarea efectelor tranziţiei asupra activităţii autorităţii, de exemplu termene, conduite obligatorii sau ambele (introducerea prioritară pe ordinea de zi, un termen maxim după împlinirea căruia activitatea nu mai poate continua, persoană aflată în astfel de situaţie să îşi dea demisia etc. sau orice combinaţie de norme având acelaşi efect).

În carenta legii şi contrar scopului urmărit, noţiunea ‘de drept’ este lipsită de efecte practice imediate, singură consecinţă notabilă fiind aceea că structurile parlamentare implicate în procedura de de vacantare nu au un drept de decizie în materie, obligaţia lor fiind doar de a lua act.

În lipsa unei proceduri specifice, a unei obligaţii legale şi/sau a unui demers propriu, Goga Octavian îşi poate continua activitatea până când hotărârea de vacantare este adoptată de Plenul Camerei Deputaţilor şi intră în vigoare prin publicare, dată la care se pierde efectiv dreptul său de a efectua acte specifice funcţiei; pentru acest motiv, deşi criticabila din punct de vedere etic, această continuare nu se circumscrie totuşi conţinutului normativ al infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale în modalitatea reglementată de art. 258 alin. 2 Cod penal, şi nici celei de neexecutare a sancţiunilor penale, prevăzute de art. 288 C. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu sesizată de Teaca Alexandru, aceasta ar consta în inacţiunea preşedintelui Camerei Deputaţilor (pe atunci, Dragnea Liviu), în sensul că acesta nu a luat măsuri având ca efect încetarea imediată a calităţii de deputat a lui Goga Octavian.

Susţinerile persoanei vătămate nu sunt fondate, întrucât din verificări a rezultat că preşedintele Camerei Deputaţilor a luat cunoştinţă despre rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la data de 03.10.2018, iar la data de 08.10.2018 comunicarea s-a prezentat Biroului Permanent şi a intrat pe ordinea de zi a şedinţelor acestuia, procedura de vacantare fiind astfel declanşată.

În setul de norme incidente, noţiunea de ‘a lua act’ nu este definită, deci se consideră că îşi păstrează înţelesul din limbajul comun, respectiv ‘a constata’, ‘a afla’, ‘a lua cunostinta’; pe de altă parte, legea nu impune preşedintelui camerei emiterea unui înscris doveditor prin care să ateste formal aceasta, simplul fapt că Biroul Permanent a fost în scurt timp investit atestând că procedura nu a fost împiedicată prin acţiunea obstructivă sau pasivitatea preşedintelui în funcţie.

Întrucât nu au rezultat încălcări ale legii sau ale atribuţiilor de serviciu prevăzute în legislaţia primară, care să se circumscrie conţinutului normativ al infracţiunii de abuz în serviciu sesizate, în cauză se va dispune clasarea cu privire la aceasta.

În lipsa unor termene legale obligatorii a căror încălcare să atragă răspunderea penală, această infracţiune nu poate fi reţinută ca fiind comisă nici de către persoane din cadrul Biroului Permanent, Comisiei juridice ori a plenului.

Este real faptul că o chestiune relativ simplă şi indubitabil clarificata, cum este vacantarea mandatului pe motiv de condamnare, s-ar fi putut derula într-o perioadă de timp mai scurtă, însă aceasta constituie o problemă de prioritizare ori de eficientă, şi nu intră sub cenzura organelor judiciare”, conform luju.ro.