Cei 4 judecători CCR propuși de PSD au boicotat și ședința de luni pe pensiile speciale ale magistraților – UPDATE

Curtea Constituțională a României reia luni, 29 decembrie, de la ora 10:00, dezbaterile privind sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) împotriva noului proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. O decizie care ar fi trebuit deja luată a fost amânată de două ori, ultima dată duminică, 28 decembrie, într-un context tensionat și controversat.

UPDATE: Ședința CCR, la care au fost cinci din cei nouă judecători, s-a încheiat, în condițiile în care cei 4 judecători propuși de PSD nu s-au prezentat.

Stire initiala: Ședința de duminică s-a încheiat fără rezultat din cauza lipsei de cvorum, după ce patru judecători ai CCR, numiți de PSD, au părăsit deliberat sala și nu s-au mai întors, blocând astfel deliberarea. Potrivit unor surse politice citate de G4Media, aceștia ar fi cerut stabilirea unui nou termen după 15 ianuarie, deși legea ar urma să intre în vigoare abia de la 1 ianuarie 2026.

CCR reia luni dezbaterile pe pensiile magistraților, după boicotul de duminică

Sursele indică faptul că nu există în acest moment o majoritate de cinci judecători necesară pentru a bloca reforma, motiv pentru care strategia ar fi una de tergiversare. Miza ar fi câștigarea de timp, în speranța unei schimbări a raportului de forțe din interiorul Curții sau chiar a căderii Guvernului în această iarnă.

Gestul este considerat fără precedent în istoria CCR, fiind pentru prima dată când judecători părăsesc intenționat ședința pentru a împiedica întrunirea cvorumului minim de șase membri din totalul de nouă.

În centrul disputei se află noul proiect de lege adoptat de Guvern, care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care a cerut, practic, menținerea pensiilor la un nivel apropiat de ultimul salariu.

Premierul Ilie Bolojan a respins această solicitare, susținând ferm că pensia nu poate depăși 70% din venitul net, în linie cu principiile de echitate bugetară și sustenabilitate financiară.

ICCJ contestă proiectul Guvernului Bolojan

Nu este prima confruntare pe acest subiect. Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, după o sesizare depusă tot de ICCJ, CCR motivând atunci că Guvernul nu solicitase în termen avizul CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

La începutul lunii decembrie, toți cei 102 judecători prezenți în Secțiile Unite ale ICCJ au votat în unanimitate sesizarea CCR împotriva noului proiect. Într-un comunicat dur, Instanța supremă susține că legea ar discrimina magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, ar încălca independența justiției, jurisprudența CCR, CJUE și CEDO și ar elimina, „de facto”, pensia de serviciu pentru judecători și procurori.

ICCJ acuză și lipsa unei fundamentări financiare reale, susținând că expunerea de motive ar fi construită mai degrabă pentru comunicare publică decât pe date concrete. În argumentația sa, instanța arată că marea majoritate a pensiilor de serviciu sunt plătite în sistemul de apărare și ordine publică, unde bugetele sunt de ordinul zecilor de miliarde de lei, în timp ce impactul pensiilor magistraților este semnificativ mai redus.

În ciuda acestor cifre, disputa rămâne una extrem de sensibilă, iar modul în care judecătorii CCR aleg să gestioneze dosarul (inclusiv prin boicotarea deliberărilor) ridică serioase semne de întrebare privind transparența, responsabilitatea și independența reală a Curții Constituționale.