Poveștile acestor tineri din Iași te vor lăsa fără cuvinte. S-au întors din țările europene unde au muncit din greu, plini de speranță, și au investit 100.000 de euro într-o asociație care le-a schimbat viața. "Am pierdut o parte din mine ducându-mă în străinătate"

Editia PDF

17 mai 2024

Trei tineri din Iași care au muncit în străinătate s-au întors acasă pentru a deschide afaceri cu produse naturale, în agricultură. Pentru că și-au dat seama că unitatea înseamnă forță, s-au asociat și au înființat „Cooperativa Natural”. Fermierii din comuna Țibănești spun că abia fac față cererii din partea clienților care vor să comande produsele lor. Nu doar clienții sunt interesați de acești fermieri, ci și producătorii din comună care vor să devină membrii asociației

Alexandru Pașaniuc, Dorian Secară și Liviu Calancea, trei tineri din Iași care au muncit mulți ani în străinătate, s-au întors în comuna natală plini de speranță și au investit toți banii câștigați în afaceri agricole. Pentru că au vrut să fie în țara lor, și nu printre străini, tinerii muncitori au vrut să înființeze afaceri care să le aducă satisfacții financiare, dar și să fie mulțumiți că produsele lor naturale sunt cele mai sănătoase, iar clienții nu plătesc degeaba pentru ele.

Spiritul antreprenorial și dorința de a face totul cât mai bine i-au ajutat pe cei trei tineri care produc caș, urdă, fructe de pădure și legume. Astfel, în ultimii doi ani, a crescut numărul clienților abonați la produsele lor. Pentru a promova și alți producători din Iași care au, ca și ei, produse naturale, dar și pentru că asocierea este un avantaj pentru accesarea fondurilor europene și comercializarea produselor proaspete, fără intermediari, s-au gândit să înființeze „Cooperativa Natural”.

Alexandru Pașaniuc, crescător de ovine și caprine: „Am zis «Gata, facem noi o asociație. Cât de greu poate fi?»”

Pentru Alexandru Pașaniuc, asocierea este pionul principal, stâlpul de rezistență al fiecărui fermier. De aceea, a înființat cooperativa împreună cu Dorian Secară și Liviu Calancea. Acesta povestește că a vrut să depună un proiect european și faptul că era într-o asociație îl avantaja. A căutat o asociație a producătorilor care fac produse naturale, dar nu a găsit.

„Am zis «Gata, facem noi o asociație. Cât de greu poate fi?». Eu voiam să depun proiect european și am văzut că luai punctaj mare, 15 puncte. Nu am mai depus proiectul, pentru că nu am avut timp, dar am înființat cooperativa cu Dorin și Liviu. Am zis că e ușor să faci o asociație, dar când am văzut câtă birocrație e în spate, am vrut să renunț. Până la urmă am pus la punct ce era mai important. Suntem trei membri fondatori și imediat ce finalizăm și ultimele documente, putem aproba și alți membri. Cu cât suntem mai mulți, cu atât e mai bine, putem vinde mai ușor produsele, și nu orice fel de produse, ci naturale. Mereu am invitat clienții în fermele noastre, să vadă cum le producem, pentru că suntem transparenți”, susține Alexandru Pașaniuc, crescător de ovine și caprine, un efectiv de 600 de capete.

Alexandru Pașaniuc produce caș și urdă cu cheag natural și vinde produsele atât în mediul rural, cât și în oraș

Tânărul fermier a muncit în străinătate 10 ani, tot în ferme cu animale. Spune că toată investiția în valoare de 50.000 de euro, în fermă, provine din banii munciți în străinătate și credite bancare. S-a reîntors în țară pentru că a vrut să le ofere clienților produse cu adevărat naturale. Spune că nu s-ar mai întoarce în străinătate.

„Am pierdut o parte din mine ducându-mă în străinătate. De aceea am venit acasă, să fac ceva cu adevărat important. Ce poate fi mai important decât să dai de mâncare oamenilor, prietenilor, familiei, comunității din care faci parte. Și nu orice fel de mâncare, ci una sănătoasă. Produse naturale din lapte cu cheaguri de miel și ied, asta le oferim clienților.

Când a venit cineva la mine să vadă cum fac cheagul natural, care miroase foarte tare, pentru că așa e normal, nu știa cum să plece mai repede, pentru că nu suporta mirosul. Vă spun că noi, în România, cei care mai facem astfel produsele, suntem pe cale de dispariție. Nu mai spun că nici copiii nu o să știe de unde vin produsele, dacă nu o să vadă cu ochii lor cum sunt făcute. În Italia, de exemplu, venise un client la ferma cu vaci, unde munceam, și ne-a spus că el nu știa că provine carnea de la vacă…”, povestește Alexandru Pașaniuc, fermier din Iași.

Fermierul din Iași spune că producția din acest an a scăzut din cauza ploilor care au stricat fâneața

Acesta povestește că, deși, oriunde a muncit în Italia, s-a simțit ca un membru al familiei, dorul de casă a fost mai mare. Tânărul a muncit atât în fermă, cu animalele, dar și ca măcelar.

„M-a întrebat patronul, când i-am spus că plec, în 2019, de ce vreau să mă întorc acasă, pentru că acolo, în Italia, nu îmi lipsea nimic, nu înțelegea de ce vreau să plec. Dorul de acasă a fost mai mare”, susține Alexandru.

Chiar dacă anul 2020 a fost unul secetos, a fost mai bun decât anul acesta, ploios.

„S-a stricat fâneața din cauza ploilor. Nu am putut să recoltăm și dea aceea producția de lapte a scăzut. Noi facem 30 de kilograme de brânză, pe zi, de la un efectiv de 400 de oi și capre. Celelalte 200 de oi și capre sunt tineret. Au mai fost probleme în fermă cu câinii. Am cheltuit bani pentru că s-au îmbolnăvit. E greu și cu forța de muncă. Am patru băieți acum, dar din septembrie rămân cu trei. Pleacă unul și ne vom descurca așa cum vom putea. Eu oricum sunt în fermă de dimineața, de la 6, până seara târziu. Dacă nu muncesc eu pentru mine, atunci cine să muncească? Nu pot să am pretenții foarte mari de la un angajat. Își face treaba pentru care este plătit”, mai spune crescătorul de ovine și caprine din comuna Țibănești, din Iași.

„Cooperativa Natural”, din Iași, are trei membri fondatori, însă tot mai mulți producători vor să adere la această asociație

Tânărul crescător de oi s-a asociat cu Dorian Secară, producător de fructe de pădure, și Liviu Calancea, legumicultor, pentru a înființa „Cooperativa Natural”. Fermierii din comuna Țibănești sunt de părere că asocierea este stâlpul de rezistență al fiecărui fermier, astfel că unitatea înseamnă forță și pot să pătrundă mai ușor pe piața din Iași, astfel scurtând drumurile dintre intermediari.

„Noi facem livrări la domiciliu de trei ori pe săptămână. Vă spun sincer că nu avem producție câtă cerere este din partea clienților. Iar la noi prețurile sunt pe măsura muncii. Astăzi, de exemplu, am cerere din partea unui client pentru 100 de kilograme de mure. Producția de anul acesta o estimăm la 6-7 tone și ne temem că nu reușim să o culegem toată. Și la zmeură avem un an bun, mai bine decât ne așteptam. Noi vindem produse cam de 2.000 de lei, zilnic. Iar Liviu și Alin (n.r.- Alexandru Pașaniuc) tot prin asociație vând. Făcând niște calcule, și-au dat seama că ies mai bine așa, dacă vindem cu toții, prin asociație”, susține Dorian Secară, producător de fructe de pădure din comuna Țibănești.

Dorian Secară, producător de fructe de pădure, a investit 35.000 de euro în afacerea de familie

Tânărul are 12.000 de metri pătrați cu zmeură și mure și spune că vrea să mărească suprafața. Toată producția de zmeură a fost vândută chiar din primul an, din 2018, chiar dacă prețurile sunt mai mari față de cele de pe piață. Anul acesta, prețurile sunt cuprinse între 12 și 30 de lei kilogramul.

„Depinde de cantitatea comandată. Facem reduceri la cantități mai mari. Cei care vin în fermă pot să le culeagă singuri și plătesc cu 5-6 lei mai puțin kilogramul de mure. Dar mai puțin de 11 lei nu putem să le dăm, pentru că munca noastră ar fi în zadar. Noi mai vindem cantități destul de mari și unui producător de scrijele, la angro”, susține Dorian Secară, producătorul de fructe de pădure din comuna Țibănești.

Tânărul a muncit în Italia timp de 13 ani. Investiția totală în afacerea cu fructe de pădure se ridică la 35.000 de euro.

Liviu Calancea este al treilea membru fondator al „Cooperativa Natural”, care produce legume fără chimicale

Alături de Dorian și Alexandru, în „Cooperativa Natural” este și Liviu Calancea, tânăr producător de legume. Ieșeanul a muncit în Anglia, în perioada 2014-2019, în ferme unde se produce țelina.

„Mergeam sezonier, 6 luni pe an. Practic, munceam pe pământ pentru că de la țelină era culeasă tulpina. Era un aparat special care era folosit la cules, iar toată producția ajungea în afara țării. După 2 ani am trecut la alt nivel și am ajuns la ambalare. Produsul ajungea pe raftul supermarketului direct ambalat. A fost greu, pentru noi românii, să muncim în ferme. E multă muncă. Să știți că românii care lucrează în străinătate, mai ales în agricultură, sunt priviți ca oameni la munca de jos. Eu nu am mai vrut să lucrez printre străini și am venit acasă să fac ce știam de la tatăl meu, care are 91 de ani. M-am apucat de legumicultură. Am 2 hectare cu legume în câmp și solarii”, spune producătorul care a investit 10.000 de euro în afacere.

Acesta spune că cel mai bine s-au vândut roșiile și castraveții.

„La păstăi am avut puțini clienți. Cel mai bine au mers vânzările la roșii și castraveți. Vom vedea și la pepeni cum va fi”, mai spune Liviu Calancea.

Producătorul de legume va investi 40.000 de euro, fonduri europene, în afacerea cu legume

Producătorul a reușit să obțină fonduri europene în valoare de 40.000 de euro, în cadrul submăsurii 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, componenta diaspora.

„Am vrut să renunț la proiect. Două săptămâni am stat pe telefon să caut un notar în Anglia care să facă documentele, să le trimită aici. Până la urmă, după ce m-a tot sunat doamna de la instituție (n.r.- Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale -OJFIR), am zis că mai încerc să obțin actele și depun proiectul. Am fost eligibil. Voi semna contractul de finanțare și apoi primesc primii bani, prima tranșă, în valoare de 30.000 de euro. Voi cumpăra tractor, investesc în sistem de irigații”, mai spune Liviu Calancea.

Tinerii din Iași care s-au întors din străinătate vor să investească banii în sere cu legume și ferme zootehnice. Valoarea unui proiect este cuprinsă între 40.000 și 50.000 de euro.