Eveniment-Social

Reprezentantul Serviciului Județean Iași al Arhivelor Naționale Române a discutat despre viața marelui domnitor Ștefan cel Mare, arhivistică, dispariția documentelor, dar și despre editarea acestora, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO

Publicat: 12 mart. 2021
dr. Arcadie Bodale, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale Române a venit în Studioul BZI LIVE

Vineri, 12 martie 2021, la ora 15.00 seria „Dosarele Istoriei” a continuat cu o nouă ediţie BZI LIVE despre aspecte inedite din viaţa marelui domnitor Ştefan cel Mare. Totul alături de dr. Arcadie Bodale, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale Romane. Alături de acesta au fost prezentate elemente legate de:

Ce se ştie despre Ştefan cel Mare, Ştefan cel Mare reflectat în cinematografie – adevăr sau ficţiune, imagini contemporane despre viaţa intimă a domnului, ce nu ştiu nici istoricii despre domnul Moldovei respectiv importanta domniei lui Ştefan cel Mare. Dr. Arcadie Bodale lucrează, de la 1 decembrie 1999 la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale Romane.

Doctor în Istorie cu teza „Domeniul ecleziastic în Tara Moldovei până la instaurarea regimului fanariot”

Este doctor în Istorie cu teza „Domeniul ecleziastic în Tara Moldovei până la instaurarea regimului fanariot”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi, Facultatea de Istorie, distincţia „Magna cum laude” (coordonator: prof. univ. dr. Ioan Caproşu). Domenii de interes ştiinţific: Istoria românilor, domeniul bisericesc în Moldova în secolele XIV-XIX; relaţiile sociale din Evul Mediu românesc până la 1862; istoria Bisericii în Evul Mediu; evoluţia instituţiilor administrative din Evul Mediu până la 1862; actul de ctitorie în Evul Mediu românesc; ceremonialul de Curte în Ţările Române în sec. al XIX-lea; crime şi pedepse din Evul Mediu românesc până la 1862; domeniul domnesc în Evul Mediu; haiducia; chezăşia; blestemul; jurământul; istoria artei.

Arhivistica: istoricul şi prelucrarea actelor de stare civilă; selecţionarea documentelor; prelucrarea fondurilor şi colecţiilor documentare; editarea documentelor medievale şi moderne; dispariţia documentelor; falsificarea documentelor medievale; sigilografia teritorială românească în sec. al XIX-lea; modernizarea arhivelor romaneşti. Lingvistică: sensul unor expresii idiomatice – copii ale realităţii; întocmirea unui glosar de arhaisme specifice veacului al XVIII-lea şi primei jumătăţi a sec. al XIX-lea. Este descoperitor în octombrie 2001, în Arhivele din Iaşi, a doua timbre din seria „Cap de bour”, a doua ediţie -1859.

Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504

Ştefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzesti – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ştefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă RomAna, Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Ţările Române. Ştefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calităţi de om de stat, diplomat şi conducător militar.

Aceste calităţi i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervenţiile militare ale statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul ţării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei sale Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică şi linişte socială.

Pe parcursul domniei a dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor, în 1469 sau victoria repurtată în Bătălia de la Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert, în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane conduse de Soliman-Pasa – beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475. În urma pierderii acestei bătălii, În anul următor sultanul Mehmed al II-lea va conduce în persoană o expediţie în Moldova încheiata cu înfrângerea armatei Moldovei, în bătălia de la Valea Alba-Razboieni.

După 1476, Ştefan a fost nevoit să accepte suzeranitatea Imperiului Otoman, obţinând condiţii foarte bune pentru Moldova

După 1476, Ştefan a fost nevoit să accepte suzeranitatea Imperiului Otoman, obţinând condiţii foarte bune pentru Moldova. În schimbul unui tribut anual modic, tara îşi conservă intacte instituţiile şi autonomia politică internă. Ştefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii şi al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri şi biserici atât în Moldova, cât şi în Tara Românească, Transilvania sau la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Romana, cu numele de Ştefan cel Mare şi Sfânt, la 20 iunie 1992. A fost căsătorit de trei ori, cu Evdochia – fiica marelui cneaz de Kiev, Maria din Mangop – din familia imperială bizantină şi Maria Voichita – fiica lui Radu cel Frumos, căsătorii în care s-au născut şapte copii. Începând cu 1497 l-a asociat la domnie pe fiul său Bogdan al III-lea, care-i va succede la tron. A murit la 2 iulie 1504 fiind înmormântat la Mănăstirea Putna.





Adauga un comentariu