Negocierile indirecte dintre Statele Unite și Iran continuă într-un climat de tensiune extremă, iar vineri mediatorii pakistanezi ar urma să primească o nouă propunere de pace din partea Teheranului. Demersul vine după ce oferta anterioară a fost respinsă categoric de către președintele american Donald Trump, potrivit unor surse implicate în discuții citate de CNN.
Liderul de la Casa Albă a insistat că foarte puține persoane cunosc cu adevărat stadiul negocierilor. Donald Trump a susținut că doar el și câțiva consilieri apropiați au acces la informațiile complete despre aceste tratative delicate, ceea ce face ca detaliile noii propuneri iraniene să rămână, pentru moment, strict confidențiale. Cu toate acestea, președintele american a sugerat că dialogul continuă în spatele ușilor închise, chiar dacă în spațiul public pare să existe un blocaj.
Potrivit declarațiilor făcute miercuri, 29 aprilie, de Donald Trump, discuțiile se poartă în principal prin convorbiri telefonice. El a precizat că poziția Washingtonului față de orice ofertă venită din partea Teheranului va depinde în mod direct de disponibilitatea Iranului de a-și limita programul nuclear.
Oferta Iranului care a stârnit furia Washingtonului
Propunerea respinsă anterior de administrația americană includea o condiție esențială pentru Iran: redeschiderea imediată a circulației prin Strâmtoarea Ormuz, urmând ca subiectul programului nuclear să fie discutat abia ulterior. Practic, Teheranul dorea ca Statele Unite să ridice mai întâi blocada navală impusă în zonă, înainte de a face orice concesie în privința îmbogățirii uraniului.
Pentru Washington însă, această ordine a negocierilor a fost inacceptabilă, deoarece administrația americană insistă ca restricțiile asupra programului nuclear iranian să fie primul pas într-un eventual acord.
Pe fondul escaladării crizei din Orientul Mijlociu, Donald Trump încearcă să își păstreze libertatea deplină de acțiune în cazul unei intervenții militare. Președintele a criticat dur tentativa Congresului de a-i limita autoritatea de a lansa atacuri fără o aprobare legislativă prealabilă.
Totuși, Senatul american a respins joi această inițiativă, menținând în vigoare cadrul legal care îi permite președintelui să utilizeze forța militară pentru o perioadă de până la 60 de zile fără un vot explicit al Congresului. Chiar și așa, scena politică de la Washington rămâne divizată, mulți parlamentari fiind îngrijorați de riscul unei escaladări militare cu Iranul.
Pentagonul pregătește opțiuni militare
Tot joi, 30 aprilie, oficialii de la Pentagon au avut programată o întâlnire cu Trump pentru a-i prezenta cele mai recente scenarii militare privind Iranul. Potrivit unor surse apropiate administrației, președintele primește periodic actualizări despre planurile de bombardament și despre capacitățile militare disponibile.
Cu toate acestea, liderul american nu pare încă pregătit să declanșeze o campanie aeriană. Sursele citate susțin că Donald Trump preferă, cel puțin pentru moment, să folosească amenințarea unei intervenții militare ca instrument de presiune, încercând să forțeze Teheranul să accepte condițiile Washingtonului.
În paralel cu negocierile tensionate, Statele Unite încearcă să convingă mai multe state să participe la o coaliție internațională care să asigure securitatea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.
De cealaltă parte, președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat Washingtonul că blocada impusă porturilor iraniene reprezintă deja o formă de agresiune militară continuă împotriva țării sale.
Tensiuni tot mai mari cu Europa
Conflictul cu Iranul a generat și fricțiuni serioase între Washington și capitalele europene. Nemulțumit de lipsa de sprijin din partea aliaților, Trump a sugerat că ar putea retrage o parte dintre militarii americani staționați în Spania și Italia.
Președintele american analizează acum întregul dispozitiv militar al SUA din Europa, pe fondul divergențelor strategice privind gestionarea crizei iraniene. Joi, din Biroul Oval, Donald Trump l-a criticat deschis pe cancelarul german Friedrich Merz, afirmând că între Washington și Berlin există diferențe majore de opinie în ceea ce privește modul în care trebuie abordată situația de la Teheran.
În timp ce negocierile continuă în culise, tensiunile diplomatice și militare cresc de la o zi la alta, iar orice pas greșit ar putea transforma actuala criză într-un conflict deschis în Orientul Mijlociu.