Eveniment-Social

Ziua Drapelului Național

Publicat: 24 iun. 2020
26 iunie Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național

Ziua Drapelului Național. În fiecare an, pe data de 26 iunie aniversăm Ziua Drapelului Național. Cu această ocazie, Primăria Municipiului Iași va omagia momentul în care Guvernul revoluționar de la București (1848) a legiferat, prin cel dintâi Decret emis, tricolorul albastru – galben – roșu ca fiind drapelul național românesc.

Ziua Drapelului Național

Ziua Drapelului Național. Astfel, Primăria Municipiului Iași organizează un moment festiv vineri, 26 iunie 2020, începând cu ora 12.00, în Parcul „Regina Maria a României”. În cadrul evenimentului va avea loc vernisajul expoziției „Istoria Drapelului Național al României”, compusă din lucrări care vor reprezenta în formă grafică istoria drapelului național, precum și un concert susținut de Corul Marii Unirii al Ateneului Național din Iași.

Persoanele care vor participa la eveniment sunt rugate să respecte regulile de protecție impuse de autorități în perioada stării de alertă.

Ziua Drapelului Național. Când a fost folosit pentru prima dată tricolorul

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.

Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.

Peste câţiva ani, în 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următorea ordine cromatică: albastru-galben-roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”. De fapt, legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor şi din dorinţa de a împăca ambele tabere.

Mai târziu, Constituţia României din 1866 prevedea, despre drapel: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”. Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru, galben şi roşu la margine.

Parte din simbolurile naționale ale României

Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional.

Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior. În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor.

Stema naţională actuală a României a fost realizată după Revoluţia din Decembrie 1989. Ea este constituită din:

– Vulturul de aur cruciat – ca element central care simbolizează dinastia întemeietoare a Basarabilor, nucleul în jurul căruia a fost organizată Ţara Românească, una dintre cele trei provincii din Evul Mediu (Ţara Românească, Moldova şi Transilvania)

– Scutul pe care stă este azuriu şi simbolizează cerul. Vulturul ţine în gheare însemnele suveranităţii: un sceptru şi o sabie, care reamintesc de domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt şi de domnitorul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Ţări Române.

Blazon împărțit în câmpuri heraldice

Un blazon împărţit în câmpuri heraldice prezintă simbolurile provinciilor istorice româneşti de la stânga la dreapta:

Ţara Românească pe azur: un vultur ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur

Moldova: un bour negru cu o stea între coarne.

Banatul şi Oltenia, un pod galben cu două arce de boltă (simbolizând podul peste Dunăre al împăratului roman Traian) şi un leu de aur.

Transilvania: deasupra se află un vultur negru cu gheare de aur; dedesubt se găsesc şapte turnuri crenelate simbolizând cele şapte oraşe principale ale Transilvaniei.

Teritoriile adiacente Mării Negre (provincia istorică Dobrogea) sunt reprezentate de doi delfini afrontaţi.

Imnul naţional al României – are la origini poemul „Un răsunet“ al lui Andrei Mureşanu, scris şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848 şi cântat pentru prima oară în iulie 1848. Ulterior poemul a devenit imn, sub titlul „Deşteaptă-te, române!“, pe muzica lui Anton Pann (1796-1854), poet şi autor de manuale de muzică.





Comentarii
Adauga un comentariu