Titlurile zilei

Povești de colecție, din orașul Iași, legate de case faimoase – monument! Toate ascund evenimente secrete spectaculoase și de impact național – GALERIE FOTO

Publicat: 10 ian. 2022
Povești de colecție din orașul Iași legate de case faimoase - monument Toate ascund evenimente secrete spectaculoase și de impact național - GALERIE FOTO
O serie de imobile-monument din Iași, din păcate unele fiind demolate de-a lungul istoriei, au fost legate de evenimente speciale petrecute în Capitala Moldovei

Orașul Iași continuă să surprindă prin povești de colecție, ce au în prim-plan case faimoase, monumente istorice aparte! Toate acestea ascund evenimente secrete spectaculoase și de impact național, dar, din păcate, uitate de cei mai mulți contemporani

Case faimoase, monumente istorice aparte, din orașul Iași continuă să surprindă prin povești de colecție! Acestea ascund evenimente și momente secrete spectaculoase, dar și de impact național. Într-un studiu minuțios și valoros realizat de regretatul istoric Sorin Iftimi, ”Casele Revoluției de la 1848 din Iași. Hotelul St. Petersburg. Casa Sturdza. Casa Mavrocordat” este făcută o evocare interesantă și parfumată a imobilelor.

”Momentele importante ale istoriei naționale se fixează în conștiința publică prin conservarea clădirilor legate de acestea sau înălțarea unor monumente evocatoare. Astfel, casele vechi devin locuri ale memoriei, suport pentru ritualurile anuale de rememorare a unor fapte și valori din trecut, considerate a fi încă de actualitate. Aici, monumentele istorice legate de anul 1848 arată că, în vechea capitală a Moldovei nu se mai păstrează nici una dintre clădirile care au constituit scena revoluției din acel an”, arată Sorin Iftimi.

Cutremurele, războaiele sau doar proiectele de sistematizare ale orașului au făcut să dispară din peisajul urban ieșean toate cele trei clădiri în care s-au consumat momentele Revoluției de la 1848

Aici, cutremurele, războaiele sau doar proiectele de sistematizare ale orașului au făcut să dispară din peisajul urban ieșean toate cele trei clădiri în care s-au consumat momentele Revoluției de la 1848.

”Este vorba despre Hotelul St. Petersburg, Palatul logofătului Costache Ghica și casa postelnicului Alecu Mavrocordat. O încercare de recuperare a acestor amintiri, cel puțin la nivel documentar, cred că este necesară și binevenită, atât din perspectiva memoriei istorice, cât și din aceea a memoriei comunității. A trece de la istoria abstractă la cadrul concret în care s-au desfășurat evenimentele de la 1848 este și o perspectivă muzeografică, obișnuită să se sprijine pe vestigii, imagini autentice și planuri de epocă pentru localizarea și evocarea evenimentelor. Acest gen de demers a fost reprezentat de o nișă istoriografică, lăsată prea multă vreme pe seama pasionaților de istorie. Este timpul ca istoricii de profesie să se implice în mai mare măsură în asemenea proiecte”, consideră cercetătorul Sorin Iftimi.

Povestea Casei Mavrocordat de la Copou

Un asemenea exemplu este legat de povestea Casei Mavrocordat de la Copou.

”Arestarea revoluționarilor. La rugămintea logofătului Costache Sturdza ca mulțimea să părăsească incinta casei sale, păstrătorii Actului cu dorințele naționale anunțară că actul s-a încredințat D-lui A. Mavrocordat, unde va putea să meargă oricine să subscrie și că acolo va veni și deputațiunea de la domn cu rezultatul. Există personaje omonime în epocă, dar proprietarul acestei case era Alecu Mavrocordat, cel poreclit Ursul, așa cum precizează una dintre scrisorile lui Ion Ghika către Vasile Alecsandri. Casa lui A. Mavrocordat era situată la o extremitate a capitalei, aproape de bariera Copoului”, reliefează Sorin Iftimi.

Era o casă mică, cu un singur ”etagiu” și cu fața la ”uliță”. Mica curte din fața casei și ulița erau pline de popor. La casa Mavrocordat predomină părerea de a merge toți a doua zi la Mitropolie, de a pune în frunte pe Mitropolit și, trăgându-se clopotele, să se meargă la Palat pentru a cere dorințele naționale. Această socotință a fost adusă la cunoștința mulțimii ce inunda casa, curtea și ulița, spre a se risipi. În timpul evenimentelor s-au remarcat cneazul Moruzi, Alexandru I. Cuza (viitorul domnitor, rănit la picior) și Vasilică Ghica. Proprietarul casei, Alecu Mavrocordat, s-a manifestat destul de discret, în ciuda firii sale îndărătnice și hotărâte.

”Deși casa Mavrocordat a jucat un rol important în cadrul evenimentelor de la 1848, înfățișarea acesteia nu a fost imortalizată în vreo litografie de epocă”, arată Sorin Iftimi.

Palatul C. Sturdza din Copou – Întocmirea ”Petițiunii Proclamație”

Mai departe, clădirea veche, retrasă mult de la stradă, era situată în mijlocul unei spațioase grădini, ce ocupa aproape un întreg cvartal. Casa a fost construită înainte de anul 1811, de hatmanul Săndulache Sturdza, care se situa între primii trei cei mai bogați boieri din Moldova. Acesta avea înrudiri domnești, fiind căsătorit cu domnița Ecaterina Moruzi.

”Vistiernicul Săndulache și-a stabilit aici reședința ieșeană înainte de marele incendiu din 1827, care a alungat casele boierești din Ulița Mare. Palatul Sturdza de la Copou era o clădire occidentală, cu fațade neoclasice, împodobită cu boltă de trăsuri. La etaj avea un salon deosebit de spațios. Palatul a fost moștenit de logofătul Costache Sturdza, împreună cu reședința rurală de la Ruginoasa și întreaga avere părintească. Aceasta este clădirea în care a fost redactat și semnat principalul document al Revoluției de la 1848: Petițiunea-proclamație a boierilor și notabililor din Moldova. De fapt, aici s-a realizat concilierea între tinerii radicali și boierimea conservatoare; cu forțe reunite, aceștia puteau clătina serios tronul lui Mihail Sturdza. Boierii din guvern și-au prezentat demisiile în majoritatea lor, iar situația ajunsese pe muchie de cuțit. Totuși, părea neverosimil ca revoluția să se petreacă în casa acestui mare boier”, punctează Sorin Iftimi.

Palatul Sturdza de la Copou a trecut cu bine de evenimentele de la 1848, fără a fi spulberat de răzbunarea Domnitorului. Această clădire avea să dispară din peisajul Iașilor abia peste un secol (1950).

Revoluția de la 1848 și Hotelul St. Petersburg

În final, în capătul Bulevardului Ștefan cel Mare (în fața Palatului Culturii de astăzi), pe spațiul verde, a fost pusă, la 1968, o inscripție care arată că

”Pe acest loc, unde se afla Hotelul Petersbug, s-a desfășurat în ziua de 17 martie/8 aprilie ”Adunarea populară a revoluționarilor din Moldova”, care a dat semnalul revoluției burghezo-democrate din Țările Române”. Se știa că proprietarul hotelului fusese ”unicul care să fi așezat în Iași un hotel destul de suportabil, ceea ce nu existase până atunci”. Acesta era Conrad Regensburg, un personaj foarte pitoresc al epocii. El se născuse la Bamberg, în 1779. A fost înrolat într-o unitate de bavarezi în timpul campaniei lui Napoleon în Rusia – 1812. Întors în localitatea natală, după încheierea păcii, își încearcă iarăși norocul în Rusia. Neavând parte de succes, s-a retras la Iași, pe la 1824, unde și-a început afacerile hoteliere, care i-au adus o oarecare înflorire”, reliefează istoricul Sorin Iftimi.

Astfel, încă de pe la 1840 fusese remarcată pasiunea proprietarului și a oaspeților săi pentru discuțiile politice, temele favorite ale conversațiilor din salonul hotelului. Indiferent de locație, Hotelul Petersburg era locul preferat de diplomați și personalitățile politice, care dezbăteau chestiuni de politică internă și externă. Avem, astfel, o bună explicație pentru faptul că ”banchetele” care au marcat începutul Revoluției de la 1848 în Moldova au avut loc în elegantul salon al hotelului. De reliefat și că, amplasat cât se poate de incomod pentru urbaniști, obturând priveliștea spre ”Palatul Ocârmuirii”, imobilul urma să fie supus alinierii stradale, potrivit planului general, elaborat în 1897. A existat un proiect de expropriere a clădirii (prin despăgubire), încă de la 1907, pusă în operă la 1926-1927. În acest interval, Comisia de soliditate a clădirilor din Iași a declarat, la rândul ei, fragilitatea acesteia și necesitatea de a fi demolată, fiind ”fragilizată de un recent cutremur”.

sursa foto AICI




Adauga un comentariu