Taxa pe tranzacții bancare, o nouă măsură fiscală propusă de curând pentru creșterea veniturilor bugetare, este criticată de specialiștii și antreprenorii din Iași. Taxa este efectiv o taxă pentru cei care fac plata cu cardul și vizează clienții tuturor băncilor din România
O nouă taxă pentru tranzacțiile bancare ar putea fi aprobată în această perioadă. Această veste a stârnit un val de reacții negative în rândul specialiștilor în economie, dar și în rândul antreprenorilor din Iași. Aceștia spun că implementarea unei astfel de taxe ar produce efecte negative în rândul populației care se va întoarce la plata cash, iar lichiditatea ar scădea în piață și presiunea s-ar duce pe creșterea dobânzilor. Taxele propuse sunt de 1 leu pentru tranzacții până la un prag, și de 3 lei pentru cele care depășesc acel prag, fiind vorba de un comision pe tranzacție sau transfer bancar.
Taxa pe tranzacții bancare nu va fi aprobată, potrivit specialiștilor în economie
Economistul Dan Chirleșan, conferenţiar universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – FEAA, susține că această măsură nu va fi aprobată.
„E doar o discuție și nu cred că va fi aprobată această măsură. E doar o fumigenă. Ni se lansează teme de discuție, ca să ni se măsoare tensiunea. Cei care vor trebui să preia frâiele de la Palatul Victoria vor trebui să propună un program de tip «strânge cureaua». Partidele politice și-au dat mâna și au crezut că vor guverna pentru totdeauna pe banii creditorilor și fondurilor europene. Uniunea Europeană le spune că, până pe 30 iunie, trebuie să treacă prin Parlament un pachet de legi, prin care să se deblocheze finanțările europene care, acum, sunt oarecum înghețate. Taxa de 0,2 la sută pe tranzacțiile bancare este propusă acum. Ce înseamnă să mă taxeze la fiecare rulaj prin contul bancar cu 1 sau 3 lei? La final, miza se transformă într-un alt tip de impozit, echivalent cu ceea ce Guvernul României colectează la nivel național impozitul pe venit, cum este cel plătit pentru salariu. Se adună 3 la sută din PIB, adică 10 miliarde și jumătate de euro impozitul pe venit. Prin taxa pe tranzacții bancare se încearcă colectarea unei sume de aproximativ 50 de miliarde de euro. E un calcul simplu: 0,2 la sută x 25.000 de miliarde de tranzacții. Cam atât e volumul rulajelor prin intermediul conturilor bancare. După introducerea acestei taxe, nu va fi la fel rulajul, ci mai mic, dar creatorul vrea să caute o sursă rapidă și ușor de gestionat”, explică economistul din Iași. Specialistul a făcut un anunț care a schimbat totul despre credite.
Economist: „Nimeni nu își asumă măsurile fiscale, ci doar – politic – niște discuții”
Măsuri asemănătoare au fost adoptate de Brazilia sau Ungaria, însă nu au fost implementate pentru mult timp.
„Tipurile acestea de reforme prin impozitarea tranzacțiilor bancare s-au practicat în alte țări, cu sisteme coruptive. În Brazilia, a ținut 10 ani; în Ungaria, s-a introdus o asemenea formulă o perioadă de câțiva ani. Cel care a propus această taxă în România ar fi UDMR, formă provenită dintr-un import din Ungaria. Nici în Ungaria nu funcționează, unde sunt probleme la stabilitatea financiară, fonduri blocate, una dintre cele mai mari inflații din Europa, undeva la 20 la sută. Vedeți că nimeni nu își asumă măsurile fiscale, ci doar – politic – niște discuții. Dacă am ales oameni needucați, incapabili să scrie legi, oamenii aceștia vor deveni doar troli. Sistemul informatic al băncilor bate sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Statul, dacă impune un impozit care să fie colectat de ANAF, o să aibă probleme în implementarea lui. Mai bine îi trage de urechi pe bancheri și iei la finalul lunii 1 leu sau 3 lei, în funcție de tranzacții. Din perspectiva digitalizării, corporațiile și multinaționalele sunt mult mai bine pregătite decât ANAF”, mai spune Dan Chirleșan.
Antreprenorii din Iași susțin că această măsură este una total greșită.
„Noi parcă suntem de pe altă planetă. Toți spunem că taxele sunt mari și nu trebuie să crească; guvernanții vin cu o taxă pe tranzacții bancare. Unde sunt tăierile de la salarii, de la pensiile speciale și tot ce s-a promis? Sunt disperați că nu mai au de unde să ia bani și caută orice să adune banii pentru salariile lor nesimțite”, susține un antreprenor din Iași.
În urmă cu o lună, persoanele care au credite la bănci s-au speriat în ultimele zile, când a crescut euro și a depășit 5 lei, întrucât ar putea să crească și ratele la bănci.
pai si ce tactici ar putea avea atanasiu tov lu niku gheara si paun omul KGB aghiotantii lui agariciu de serviciu numit de ccr. mmmmm cam ce strategii economice ar putea emana sleahta aia?