Editorial

Cum poate fi așezat cum trebuie un stat alandala?

Publicat: 29 apr. 2024
_____ Vizualizări 0 Comentarii
Cum poate fi așezat cum trebuie un stat alandala
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu

Am semnalat de nenumărate ori, și nu sunt singurul, că statul român trebuie reformat. Printr-o nouă Constituție. O Constituție a suveranității. Dar și printr-o serie întreagă de măsuri administrative adecvate, care să ne pună în rândul lumii civilizate. Reiau acum acest demers dintr-o nouă perspectivă.

Un proiect constituțional care se cuvine a fi dezbătut în mod adecvat și apoi propus românilor sub forma unui referendum a fost elaborat de un grup de specialiști în științe juridice sub coordonarea cunoscutului avocat Dan Chitic.  Acest amplu document este pus în primul și în primul rând la dispoziția suveraniștilor. I-a fost prezentat și lui Cozmin Gușă, care și-a anunțat candidatura la prezidențiale și urmează ca acesta să se pronunțe. De ce e este o Constituție a suveranității? Pentru că, astfel cum este concepută Legea Fundamentală, ea promovează interesul național, apărarea tuturor valorilor naționale – nu le mai enumăr acum – și colaborarea din această perspectivă a României cu Uniunea Europeană și NATO. Nu este o Constituție extremistă, la fel cum nici mișcările suveraniste, în frunte cu cea promovată de AUR, nu sunt nici anti-NATO, nici anti-europene și nici extremiste. Am promis că astăzi voi încerca – ceea ce și fac mai jos – o nouă abordare.

În sensul că nu tot ceea ce trebuie să se schimbe în România pentru a pune această țară în rândul statelor civilizate ține de promovarea unei noi Constituții, proces care ar putea să aibă foarte bine loc, cel puțin în ceea ce privește strângerea de semnături, odată cu pregătirea campaniei electorale prezidențiale. Să o luăm pe rând.

1). Jandarmeria trebuie scoasă de sub pălăria Ministerului de Interne și mutată acolo unde îi este locul. La Armată. Pentru că așa a fost de la bun început, de pe vremea lui Cuza, și așa este și logic să se întâmple. Jandarmeria ca instituție este organizată după reguli militare și execută misiuni de luptă și de ordine publică. Ministerul de Interne este organ administrativ fără atribuții de natură militară. Fie și numai având în vedere această logică, Jandarmeria trebuie pusă sub ordinele șefului Marelui Stat Major, așa cum se întâmplă, ca să dau doar trei exemple, în Franța, Italia și Spania.

2). Serviciul Român de Informații trebuie trecut la Ministerul Justiției, după modelul FBI-ului american, și demilitarizat rapid. SRI, ca instituție, are câteva atribuții care, desigur, ar trebui mult mai bine precizate printr-o lege nouă, dar niciuna dintre atribuțiile prezente și viitoare nu justifică implicarea acestei instituții extrem de bine finanțate de stat în operațiuni de poliție politică, în racolarea de procurori, judecători și personal auxiliar, în scopul subordonării justiției, în racolarea de deputați, senatori și personal auxiliar în scopul subordonării Legislativului, în promovarea și racolarea de membri ai aparatului administrativ central și local în scopul subordonării Executivului sau în racolarea de jurnaliști, în scopul subordonării presei. Societatea trebuie să obțină beneficii de pe urma existenței acestei instituții, dar în același timp trebuie să se protejeze împotriva canibalizării la care a fost până în prezent supusă.

3). Serviciul de Informații Externe nu are niciun sens să funcționeze ca o instituție de sine stătătoare, aflată în subordinea președintelui României. După modelul britanic, SIE, demilitarizat, trebuie să treacă în subordinea Ministerului de Externe. În felul acesta, instituția nu ar mai fi obligată să racoleze diplomați sau funcționari diplomatici și nici să infiltreze ambasadele și consulatele cu agenți acoperiți.

4). Serviciul de Telecomunicații Speciale, de asemenea, nu are de ce să fie o instituție în sine, plasată sub pălăria președintelui României, ci trebuie să se transforme, după demilitarizarea totală, într-o instituție guvernamentală.

5). Aceeași situație și în ceea ce privește Serviciul pentru Protecție și Pază.

Toate instituțiile mai sus amintite ar trebui să fie supuse unui control strict și orice tentativă sau operațiune de poliție politică, pusă la cale de oricare dintre aceste instituții, trebuie sancționată penal cu toată asprimea.

Întrucât suntem într-un an al dezbaterilor politice generate de multiplele alegeri care au loc, cred că este necesar ca și temele pe care le-am rezumat mai sus să facă parte din dezbaterile care urmează să fie organizate. Aceste tipuri de mesaje pot fi bine mersi preluate de oricare candidat prezidențial care promovează refacerea și consolidarea democrației în României.

Adauga un comentariu