Eveniment-Social

A murit Andreas Rados! Un ilustru traducător, eseist şi filolog

Publicat: 26 nov. 2019
_____ Vizualizări 0 Comentarii
A murit Andreas Rados Un ilustru traducător eseist şi filolog

Filolog, traducător şi eseist, cadru didactic universitar până la pensionare, ANDREAS RADOS a încetat din viață duminică 24 noiembrie 2019.
Andreas Rados s-a născut la   4.10.1938 (conform actelor greceşti, cele romaneşti prezentând data eronată 25.10.1938), în Nestorio/ Kastoria, în Grecia..
Debutează în publicistică în revista „Iaşul Literar”, în 1958, iar primul volum, ca traducător, îl publică la Editura „Univers” (Rita Boumi-Pappa, Înflorire în pustiu, Bucureşti, 1974). A colaborat la numeroase periodice de prestigiu din România („Revista de istorie şi teorie literară (a Academiei)”, „Secolul XX”, „Iaşul Literar”, „Convorbiri Literare”, „Cronica”, „România Literară”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Dacia Literară”, „Ateneu”, „Orizont”, „Steaua”, „Tomis”, „Transilvania”, „Arlechin”, ,, Analele Universităţii  „Al. I. Cuza” – Iaşi” etc.), din Grecia („Nea Sinora”, „Tomes”, „Ombrela”, „Grammata kai Tehnes”, „Ipeirotiki Estia”, „Nea Estia”, „Kainourghia Epohi”, „Logotehniki Dimiourghia”, precum şi ziarele „I Kathimerini”, „Eleftherotypia”, „I Avghi” s.a.) şi din Cipru („Pnevmatiki Kypros”, „Nea Epohi” s.a.).
A scris numeroase studii, articole, eseuri şi traduceri din şi despre poeţi şi dramaturgi greci: Dyonissios Solomos, Kostis Palamas, Anghelos Sikelianos, Nikos Kazantzakis, Yorgos Seferis, Kostas Varnalis, Iannis Ritsos, Odysseas Elytis, Rita Boumi-Pappa, Nikos Pappas, Kostas karyotakis, Jean Coutsocheras, Menelaos Ludemis, Manolis Anagnostakis, Gheorghios Vafopoulos, Takis Varvitsiotis, Anestis Evanghelou, Melissanthi, Miltos Sahtouris, Ghiorghis Kotsiras, Iakovos Kabanellis, Kostas Sterghiopoulos, Stratis Karras, Kostas Asimakopoulos, Năsos Vayenas, Kostas Papagheorghiou, Iannis Kontos, Kostas Montis, Kypros Hrisanthis, Kyriakos Haralambidis etc. (circa 120 de poeţi din Grecia şi Cipru).
De asemenea, a tradus şi comentat în greceşte 20 de poeţi români, dintre care: Nicolae Labis, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioanid Romanescu, Cezar Baltag, Ştefan Augustin-Doinas, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Aurel Rău s.a.
A publicat studii şi articole pe marginea unor opere din literatura universală, în principal despre Mihail Şolohov, Anton Pavlovici Cehov, Pablo Neruda, Nikolai Vaptarov, Nazim Hikmet, Mihail Lermontov, Konstantin Simonov s.a.
În 1994, sub îngrijirea lui Andreas  Rados,  se inaugurează la revista „Cronică” din Iaşi unica pagină specială de cultură greacă (la acea vreme) din România, sub titlul „Spiritul elen – Confluente europene”, care a durat până în anul 2000.
A fost  membru fondator şi preşedinte al Fundaţiei pentru Promovarea Culturii Balcanice şi Europene „Rigas Feraios” din România.
Premii şi distincţii: Premiul şi Diploma Clasa I, din partea Uniunii Literaţilor Greci, pentru promovarea şi răspândirea literelor greceşti în România şi a celor româneşti în Grecia, în 1984;  Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, pentru promovarea şi răspândirea literelor greceşti în România şi a celor românești în Grecia; Premiul revistei „Cronica” din Iaşi, pentru promovarea şi răspândirea, prin intermediul acestui periodic, a culturii greceşti în România şi invers;  Placheta omagială din partea Uniunii Elene din România, pentru aportul său la înfiinţarea şi dezvoltarea acestei organizaţii;  Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi, pentru volumul antologic Soarele Verginei – Poeţi moderni ai Salonicului, recunoscut ca valoare distinctă în cadrul concursului literar (2006); Diplomă de Onoare, la Festivalul Internaţional de poezie Nichita Stănescu, Ediţia a XX-a, Ploieşti, 21-30 martie 2008; Medalia aniversară a Uniunii Scriitorilor din România, cu prilejul Centenarului înfiinţării Societăţii Scriitorilor Români (Bucureşti, 2008); Diploma de Excelentă – Filiala Iaşi a U.S.R., 2008,2018.
Andreas Rados a fost unul dintre cei mai importanți filologi și traducători prin care cultura greacă și cea română s-au aflat în simbioză.

Adauga un comentariu