Tradiții și obiceiuri pe care creștinii le respectă în ziua în care este sărbătorit Sfântul Sava cel Sfințit!

În fiecare an, pe 5 decembrie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Sava cel Sfințit. Deși sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce neagră, ziua Sfântului Sava este respectată, creștinii temându-se că în caz contrar vor face diverse boli de ochi

Sfântul Sava cel Sfințit a fost cinstit ca sfânt încă din ceasul morții sale. În secolul al XI-lea, în timpul Primei Cruciade, trupul său a fost luat de către cruciați și dus la Veneția. Sfintele moaşte au stat aproape opt veacuri într-o biserică închinată Sfântului Antonie. Acestea au fost aduse înapoi, în mănăstirea sa, din apropiere de Betleem, în anul 1965, după înțelegerea dintre Papa Paul al VI-lea și patriarhul ortodox grec Atenagora, care a avut loc în cadrul vizitei papei în Țara Sfântă.

În prezent, moaştele Sfântului Sava sunt așezate într-o raclă de sticlă, în naosul bisericii mari, iar trupul este îmbrăcat în veșminte monahale şi preoţeşti. Drept mărturie pentru izbăvirea din boli sau patimi, mulţi pelerini au lăsat mici obiecte preţioase la căpătâiul sfântului.

02:00, 04 Dec 2025

Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși: Sfânta Mare Muceniță Varvara. Ce nu trebuie să facă mamele în această zi, dacă vor să aibă copii sănătoși

02:00, 29 Nov 2025

Sărbătoare mare în Biserica Ortodoxă: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor! Ortodocșii respectă în această zi o mulțime de tradiții și obiceiuri

În secolul al XI-lea, în timpul Primei Cruciade, trupul său a fost luat de către cruciați și dus la Veneția

Cine a fost Sfântul Sava cel Sfințit

Deși sărbătoarea este marcată în calendarul creștin ortodox cu cruce neagră, ziua de Sfântul Sava este respectată, creștinii temându-se că în caz contrar vor face bube sau diverse boli de ochi

Sfântul Sava cel Sfințit s-a născut în jurul anului 438, în localitatea Mutalasca din regiunea Capadoccia și a trăit în vremea împăratului Teodosie cel Mic. Până la vârsta de 5 ani, Sava a fost crescut de părinții săi, Ioan și Sofia. Mai apoi, aceștia s-au stabilit în Alexandria, unde Ioan era comandant militar, iar Sava a rămas în grija unui unchi. Pe când împlinise doar 8 ani, sfântul a îmbrățișat viața monahală, întrând în Mănăstirea Sfântul Flavian, care era situată în apropiere de localitatea sa natală. Timp de 10 ani a viețuit în această mănăstire.

Întorși în Capadoccia, părinții lui Sava au încercat să-l convingă să se întoarcă acasă, dar el a ales să-și continue viața monahală. După ce a împlinit 18 ani, Sfântul Sava a pornit într-o călătorie către Ierusalim, prilej cu care a vizitat și mănăstirea în care se afla Sfântul Eftimie cel Mare. Văzându-l, Sfântul Eftimie l-a numit pe Sava „copil bătrân”, deoarece, deși era tânăr, era înțelept, precum un bătrân.

Sava a fost apoi îndrumat către Cuviosul Teoctist, care conducea o mănăstire de obște, pentru a se deprinde cu ascultarea, cu smerenia și cu celelalte fapte sfinte. Sfântul Sava a rămas în această mănăstire până la vârsta de 30 de ani. După ce Cuviosul Teoctist a încetat din viaţă, Sfântul Sava s-a mutat într-o peșteră și vizita mănăstirea doar în zilele de sâmbătă, pentru a lua parte la Sfânta Liturghie și a mânca alături de ceilalți monahi. În anul 473, Sfântul Sava cel Sfințit s-a retras într-o peșteră de lângă Mănăstirea Sfântul Gherasim de la Iordan, urmând ca după 5 ani să se mute într-o peșteră de pe stâncile văii Kedron, situate undeva la sud-est de Ierusalim.

 În anul 491 a fost hirotonit preot de către patriarhul Salustiu al Ierusalimului, iar trei ani mai târziu a fost rânduit arhimandrit, cu autoritate peste toate mânăstirile din Palestina. Sfântul a devenit povățuitorul monahilor și pusnicilor din zonă, iar în jurul peșterii sale s-a dezvoltat Lavra Sfântului Sava cel Sfințit. Sava a pus bazele mai multor mănăstiri, a săvârșit minuni și a tămăduit mulți bolnavi și demonizați.

Când a simțit că se apropie sfârșitul vieții pământești, sfântul i-a chemat pe toți părinții și frații din mănăstire, le-a dat sărutarea cea de pe urmă, iar în locul său a rânduit un alt egumen vrednic.

În rândul creștinilor ortodocși există credința că Sfântul Sava acordă protecție împotriva bolilor copilăriei, în special a pojarului sau a vărsatului de vânt

Tradiții și obiceiuri pe care creștinii le respectă în această zi de sărbătoare

În trecut, pe 5 decembrie, copiii nu avea voie să mănânce mere, întrucât se spune că sfântă sub care se întruchipează Sfântul Sava a murit din cauza unui măr frumos la înfățișare, dar plin de otravă pe dinăuntru

În rândul creștinilor ortodocși există credința că Sfântul Sava acordă protecție împotriva bolilor copilăriei, în special a pojarului sau a vărsatului de vânt, dar îi protejează pe oameni și de bolile contagioase, precum febra tifoidă. Pentru a beneficia de protecția sfântului, creștinii, mai cu seamă femeile, trebuie să cinstească praznicul său.

Tradiția populară spune că, pe 5 decembrie, Sfântul Sava cel Sfințit umblă pe pământ, dar are înfățișarea unei sfinte bătrâne care este trimisă de Dumnezeu să le împartă oamenilor boala sau bubatul. Pentru aceasta, are o traistă plină cu felurite bube, pe care le aruncă asupra celor care nu respectă sărbătoarea sa.

Astfel, în ziua de 5 decembrie, creștinii ortodocși nu trebuie să lucreze, totodată, fiind interzis consumul de fasole, linte, mazăre, semințe de dovleac și boabe de porumb. Se crede că, în familiile în care se vor consuma astfel de alimente, copiii vor suferi ce bube cât boabele. În trecut, pe 5 decembrie, cei mici nu aveau voie să mănânce mere, întrucât se spune că sfânta sub care se întruchipează Sfântul Sava a murit din cauza unui măr frumos la înfățișare, dar plin de otravă pe dinăuntru. De asemenea, copiii erau opriți din a mânca și alte tipuri de fructe, pentru a nu li se face bubele precum acestea.

În trecut, în această zi se dădeau de pomană turte calde cu mătase sau lână deasupra, pentru ca bubele să fie moi ca aceste materiale. În ziua Sfântului Sava cel Sfințit, gospodinele nu au voie să măture, să arunce gunoiul sau să toarcă.