News Flash:

Joaca de-a legea

30 Octombrie 2008
1146 Vizualizari | 0 Comentarii
Alexandru Dobrescu
Parlamentul o voteaza in unanimitate. Si Curtea Constitutionala zice ca e in ordine. Si presedintele o promulga dupa cateva zile de chibzuinta. Doar seful executivului, dator prin fisa postului sa execute, e de parerea contrarie. El invoca teribila criza mondiala care nu iarta pe nimeni, pericolul escaladarii revendicarilor salariale si riscul de crestere necontrolata a inflatiei; iar dupa ce descrie cu lux de amanunte dezastrul ce ne paste, amana cu jumatate de an aplicarea legii. Mod de a spune ca, la sorocul fixat, enormele riscuri din clipa de fata nu vor mai exista. Evident, dascalimea e nemultumita, nemultumit e si parlamentul, tratat cu sictir in vazul tuturor, si presedintele, care a dat cale libera unei legi puse la pastrare pana in primavara. Profesorii ameninta cu greva generala. Parlamentul vrea sa respinga ordonanta de amanare. In fine, presedintele iese in arena si declara ca ar fi bani, numai ca ei capata alte destinatii decat acelea firesti, principalii beneficiari fiind clientii politici ai guvernului. Ce se intampla de fapt? Daca legea salarizarii personalului didactic ar fi fost scoasa cu cateva luni in urma, probabil ca s-ar fi aplicat imediat. Cum s-au aplicat fara obiectii atatea alte majorari salariale de-a dreptul insultatoare pentru romanul de rand. Un guvern care a tinut cu dintii de putere, fiind dispus la orice compromis numai sa nu fie demis, platind cu banii de la buget fragila sustinere parlamentara, nu-si permitea riscul unei motiuni de cenzura. Insa acum, in preziua campaniei electorale, cand stie ca nimic nu-l va clinti pana dupa alegeri, nici ca-i pasa. Ba, pentru a pastra aparentele onorabile, face caz de responsabilitate. Il doare brusc ceea ce nu l-a durut vreme de patru ani: viitorul tarii Un viitor pe care oricum a avut grija sa-l amaneteze, urcand datoria externa la o cota in stare sa de dea frisoane si pietrelor: 80 de miliarde de Euro. Cel putin cateva lucruri mi se par cu adevarat grave in purtarea executivului. Intai, faptul ca responsabilitatea i s-a trezit abia dupa votul unanim al parlamentului in favoarea legii. Pe urma, ca a reusit, prin declaratii la ore de maxima audienta, sa instige categoriile de bugetari unele impotriva celorlalte. Poate ca, stimulati de legea salarizarii in invatamant, si functionarii publici, si lucratorii din sanatate ar fi cerut la randul lor marirea pe potriva a salariilor. Dar ca tu, guvern, sa formulezi eventualitatea unor asemenea revendicari si sa faci din ea un argument impotriva legii, asta nu credeam ca e posibil. In sfarsit, faptul ca, incapatanandu-se sa intarzie momentul intrarii in vigoare a acestei legi, onor guvernul a reusit performanta de a spori neincrederea, si asa suficient de mare la noi, in puterea Legii. Daca insusi executivul isi ingaduie sa o nesocoteasca, substituindu-se legislativului, ce pretentii sa mai avem de la cetateanul oarecare, la o adica si el capabil sa invoce, in sprijinul propriilor ilegalitati, tot felul de motive interne si internationale apocaliptice? In prag de campanie electorala, guvernul are trebuinta de cat mai multi bani, pe care sa-i distribuie dupa cum pofteste, si nici un interes public nu i-ar putea schimba aceasta prioritate absoluta. In consecinta, oricate proteste ar urma in zilele ce vin, salariile dascalilor vor ramane sine die precum sunt. Caci termenul de intrare in vigoare anuntat de premier, 1 aprilie 2009, prea miroase de la o posta a pacaleala.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1259 (s) | 22 queries | Mysql time :0.015434 (s)