Eveniment-Social

Dezvaluiri savuroase si intime din lumea mondena a Iasului. Sunt implicate personaje faimoase – GALERIE FOTO

Publicat: 13 apr. 2015

@ Scenele sunt pline de amanunte si descrieri uluitoare! @ Evenimentele au in prim-plan o serie de secvente ce implica personaje extrem de cunoscute din zona mondena a Iasului @ Fie ca este vorba de profesori, scriitori sau politicieni, detaliile contin elemente savuroase si extrem de intime @ In acest context, foarte putine persoane au avut acces la diversele intalniri „fierbinti” la care au luat parte acestia

Una dintre cele mai interesante si incitante file din istoria Iasului vizeaza viata mondena. In acest context, marile povesti ale secolului al XIX-lea, reperele „lumesti” pentru atmosfera ce tine de acest plan citadin al high-lifeului fostei capitale culturale a Romaniei sunt legate, invariabil, de balurile organizate în preajma sarbatorilor, evenimente pline de stralucire si petreceri vesele.

Citeste si: Marire si decadere! Iata cum arata acum locul unde-si dadeau intalnire bogatasii Iasului – FOTO

Tinute si bijuterii aduse special de la Paris

Avand in vedere cercurile pe care le frecventau, in urma cu mai bine de un secol, aceste VIP-uri din lumea buna a orasului se respectau. De la obiecte vestimentare „chic” si extrem de scumpe aduse din strainatate sau mancaruri alese, petreceri nocturne incinse, toate faceau parte din decor. „În Teatrul Mare de la Copou, care a ars în anul 1888, si în alte locuri mai mult sau mai putin accesibile, se organizau petreceri impresionante. Doamnele sclipeau accesorizate cu cele mai scumpe bijuterii, iar toaletele erau cumparate din timp din strainatate, tinutele cele mai apreciate în acei ani fiind cele comandate la Paris. Despre balurile de acest fel organizate în cladirea teatrului din Copou, Rudolf Sutu spunea: «Cele trei rânduri de loji erau tixite pe atunci. Si iesenii petreceau laolalta cu totii: boerii Rosnovanu, Pascanu, Vogoride, Sturdza, Mavroeni, Ghica etc., dimpreuna cu negustorimea ce era în floare. Pentru balurile ce se dadeau la teatrul dela Copou, lumea îsi comanda de la Paris tot ce era mai bun. Balurile costumate si cele mascate erau focarul nenumaratelor aventuri placute si farse de tot felul. Ele atrageau întreaga societate iesana». Dansul era marea atractie. Marile «razboaie» câstigate sau pierdute de doamne începeau si se sfârseau în dans… În functie de spatiu, se formau câte 60 – 70 perechi care se învârteau în sala de dans «pâna la ziua alba care venea cu hrobodul ei de tristeta sa învalue inimile ce-si spusesera multe lucruri dulci în clipe de fericire, trecute repede». În primele ore ale diminetii urmatoare, în presa trebuia sa se regaseasca: cine cu cine a dansat, de câte ori, ce invitat cu totul special a onorat distinsa adunare si cu cine a schimbat vorbe, pe cine a invitat la dans. Bunatatile de pe mese erau atent cercetate si descrise mai ales din punctul de vedere al modei culinare europene. Doamnele îsi gaseau descrise în articole mai mult sau mai putin binevoitoare, rochiile, accesoriile, coafurile, gesturile, partenerii”, dezvaluie prof. drd. Anca-Maria Buzea, sef serviciu muzee Muzeul Lieraturii Romane (MLR).

Citeste si: EXCLUSIV! Mesaj tulburator trimis de la Iasi! E scris cu sange si razbate din mormantul unei mari personalitati – GALERIE FOTO

Marea atractie care a facut furori

Mai departe, un alt aspect inedit pe aceasta tema este si aparitia, in premiera locala, chiar in perioada sarbatorilor de iarna, în anii 1887 – 1888, completând balurile traditionale sau impuse efemer de moda, unei atractii care a facut senzatie. „Sotii Pascu au inaugurat un patinoar lânga Gara. Militar de profesie, Serban Pascu era unul dintre ofiterii realizati ai Iasului, se remarcase în Razboiul de Independenta si comanda o divizie de artilerie. În acelasi timp, era un mare iubitor de sport si, împreuna cu sotia, au înfiintat o societate de patinaj intitulata Patinul. Patinoarul era preferat de ieseni nu numai pentru sport. «Aici era instalat si un bufet, unde puteai sa te reconfortezi si un chiosc unde cânta muzica militara, joile si duminicile. Din timp în timp, aveau loc la patinajul acesta si serbari venetiene, cu lumina electrica, ceia ce pe acea vreme, era o raritate pentru lasi. Toata lumea amatoare de patinaj facea parte din aceasta societate. Între cei mai buni patinori erau sotii Reinicke, cari executau cu maestrie figurile cele mai grele», aminteste Rudolf Sutu în lucrarea «Iasii de altadata». Dupa patinaj, toata lumea care se aduna acolo, pentru continuarea petrecerii, mergea la cofetaria Tuffli, care functiona la parterul Jockey Club-ului din zona Fundatie”, mai reliefeaza Buzea.

Citeste si: Crima oribila impotriva unei mari personalitati iesene! Este implicat un lung sir de politicieni – GALERIE FOTO
 
 La un „dulce” de la Tuffli, in joben si redingota
 
Peste toate acestea, locul „dulce” al iesenilor, Tuffli, celebra cofetarie de pe Lapusneanu, a fost deschisa prin 1870 de catre doi elvetieni: George si Richard Tuffli. Eleganta interiorului impunea reguli stricte dar localul chema prin luxul etalat cu gust si prin produsele despre care, la fiecare prezentare noua, vorbea si presa vremii. „Alaturi de doamnele în tinute elegante se aflau domnii cu, obligatoriu, joben, redingota si manusi. Intrarea elevilor era interzisa cu exceptia celor de la scoala militara care preferau ziua de duminica. Povestea spune ca batrânul Tuffli, om extrem de generos, meticulos, profesionist, iesea în dupa amiezile de vara în fata cofetariei si împartea bomboane copiilor care treceau pe strada. De asemenea, tot in aceasta epoca, Iasul a adoptat traditia germana a împodobirii bradului de Craciun si a fost pusa în practica mai ales în casele boieresti sau a negustorilor avuti. Exista si o poveste prinsa în paginile lui Rudolf Sutu, cea cu bradul împodobit în casa lui Kogalniceanu, unde locuia sora sa, Lucia Liteanu: «Erau pregatite jucarele frumoase pentru copii, lumânari de toate culorile, nuci aurite si argintate, roscovi si smochine, cutiuti elegante cu bomboane fine dela Darmet si Poitein, precum si alte multe bunataturi. O orchestra cânta pe o estrada si toti se veseleau. Într-un an însa, un incident avea sa devina de pomina. O lumânare de la pom a cazut peste o perdea de la fereastra, perdeaua lua foc si gratie unui baetas de vre’o 12 ani, Gheorghe Latescu, fiul fostului prefect de politie, care smulse repede perdeaua, se repezira ai casei si stinsera focul”, mai spune cercetatoarea.

Citeste si: EXCLUSIV BZI! Iata o colectie superba de fotografii, vechi de secole, din arhiva de aur a Iasului

Cabaretul romanesc de la Paris

Alta pagina reprezentativa si uitata a Iasului anilor 1889 tine de cabaretul românesc de la Paris. Henry Launay s-a stabilitit în capitala Moldovei, venind din Viena, în 1874. A gestionat o vreme Jockey Club-ul. Apoi, a închiriat un local într-o casa a lui Dimitrachi Mavrocordat, de pe fosta ulita Golia. „Restaurantul, cu gradina de vara, a ars în 1887. Peste doi ani, în 1889, la Expozitia Universala de la Paris, sotii Launay deschid aici un cabaret românesc. Rudolf Sutu mentioneaza ca Principele Bibescu era comisarul expozitiei. Iar cabaretul românesc devine gazda presedintelui Republicii Franceze, Sahului Persiei si Reginei Norvegiei. Cabaretul avea si lautari vestiti, în frunte cu celebrul bariton Ionica Barbu, care cântau zilnic, îmbracati în costume populare. La finalul Expozitiei, sotii Launay au revenit acasa, la Iasi. Mai exact, la proprietatea lor de la Sorogari. Cele mai sofisticate mese, pentru marii oameni ai vremii sositi, erau servite de Launay. Astfel, printre cei care i-au stat la masa se numara Regele Carol si Regina Elisabeta dar si Natalia Obrenovici, care era atunci gazduita de doamna Rosetti Rosnovanu”, conchide Anca Buzea.

Citeste si: EXCLUSIV! Scene socante in cladirea Teatrului National. Actorii au fost la un pas de moarte – GALERIE FOTO





Adauga un comentariu