News Flash:

Cocotat pe scara Richter

8 August 2009
879 Vizualizari | 1 Comentarii
Cocotat pe scara Richter
Stefan Amaritei este poet si economist. Si inca un poet bun, daca te iei dupa critica ce-l vizeaza. Articole de apreciere am gasit sub semnatura lui Ioan Holban ori a lui Tudor Negoescu si se refereau la Foamea de timp (Poeme), Editura Cronica, 2006. Dealtminteri, a fost rasfatat si pentru Plaja (1996), Pe malul Aheronului (1999) ori Psalmi (2004)... Desi este cunoscut in mediile literare ca autor al unui roman, Sevaletul (1995) si al povestirilor din Podul de piatra (Editura Junimea, 2004), dovedind (spune I. Holban) ca este scriitor "stapan pe mijloacele sale, matur, cu un filtru personal de percepere a lumii si a sinelui", Stefan Amaritei continua sa scrie versuri. Si, in acelasi timp (ca economist, om al cifrelor), sa ... socoteasca. Ne-o spune chiar el, in Orasul natal (din Foamea de timp, p. 113): "De un timp fac socoteli, adun si pun minus. De fericit sint ca un motan negru, lovit pe neasteptate de o vacanta ratata". Tot adunand si punand minus, Stefan Amaritei a calculat pana si data urmatorului cutremur mai acatarea care ne va lovi, plecand de la ritmicitatea dezastrelor autohtone. Fericirea motanului negru (care iti taie calea) nu prea cred ca ar mai rezista, pentru ca rezultatul "studiului" iti da fiori dintre cei mai reci: "In 2009 sint sanse de 60 la suta pentru producerea unui mare cutremur, in zona Vrancea, de circa 7 grade pe scara Richter..." Explicatia poetului-economist (aparuta in presa locala pe 6 nov. 2008) este savanta si plictisitoare ("Considerand ecuatia de regresie utilizata, am folosit anul cutremurului precedent si numarul sau de ordine, dupa aplicarea metodei celor mai mici patrate, tinand apoi seama de indicatorii statistici de incredere ... abaterea dispersiei de 1,74 de ani ..."), insa pare sigur ca anul acesta (2009) unii dintre noi o vom mierli sub ziduri daramate. Intuitia ii spune ca viitorul seism se va produce in octombrie sau noiembrie, intrucat majoritatea cutremurelor au avut loc toamna. Astfel, am putea-o tine intr-o veselie vreo zece luni, de-acum incolo, iar dupa aceea - halt!... Citindu-i teoria, ii inteleg mai bine si motivatiile pentru anumite teme (predilecte) ale poemelor. Din Slaveste-ti simturile (p. 129) aflam ca "In fiecare copac batran e o scorbura./ Daca se crapa o stanca, repede apare acolo/ un arbore./ Este de ajuns sa se abata un meteorit/ din drumul sau, ca sa se aseze in locul gol/ o stea cazatoare." Cand nu mediteaza la stanci crapate, apropos de dezastre, aduce in discutie mortarul: "Niciodata n-am sa fiu altul, retras in existente/ meschine, in imagini respinse./ Din pricina asta gandesc la mine ca la/ mortarul intepenit intre doua pietre ostile..." (Optiunea la vedere, p. 122) Nu sunt uitate nici straturile de argile verzi, puse (probabil) in miscare de frecarea placilor tectonice: "Vantul vine din munti si cara-n vazduh/ paloarea argilelor verzi./ Numele lui talmaceste miasmele purpurei negre,/ numele lui in amiaza frigul din gurile ocnei/ il poarta." (Palma nescrisa, p. 28) In fine, cand realizeaza ca nu tremura din cauza ... cutremurului, constata - in Oul-sfera, p. 98 - ca de vina e doar o insecta: "Pe mine s-a asezat o insecta si ma/ inteapa matern; totul e o fecunda chemare./ Sare din mine un tremur dezordonat,/ refuza sa fie un fior prea inalt."
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

io  | #76610
ai schimbat poza,bre?:)
Adauga comentariu
Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1505 (s) | 22 queries | Mysql time :0.041721 (s)