Magazin

Vaticanul a avut o FEMEIE-PAPA?

Publicat: 10 mart. 2013
1

Legendele din jurul scaunului pontifical amintesc si de o femeie-papa, cunoscuta sub numele de „Pope Joan”. Vaticanului a infirmat categoric versiunea unui papa femeie, argumentand ca nu exista dovezi oficiale.

Povestea „Papei Ioana” reprezinta unul dintre cele mai vechi mistere, dar marturii despre ea se gasesc in mai multe scrieri de-ale calugarilor medievali.

Biserica Catolica neaga vehement existenta unei femei-papa. Persoanele care au cercetat insa povestea Papei Ioana sustin ca femeia-papa care a ajuns la Vatican pretinzand ca este barbat, a existat.

„90% din mine crede ca a existat cu adevarat aceasta…Papa Ioana”, spune Mary Malone, o fosta calugarita care a scris o carte bine documentata despre importanta femeii in istoria crestinismului.

„Dovezile ca aceasta ar fi trait cu adevarat sunt cat se poate de clare: 500 de cronici care vorbesc despre existenta sa”, a spus Donna Cross, o romanciera care a desfasurat o indelungata cercetare a perioadei in care se pare ca ar fi trait misterioasa femeie.

Femeia-papa in scrierile carturarilor

Povestea Papei Ioana s-a raspandit incepand cu secolul al XIII-lea. Prima oara, femeia-papa apare in „Chronica universalis Mettensis” de Jean de Mailly, teorie dezvoltata tot in acelasi secol de Martin din Troppau in „Chronicon Pontificum et Imperatorum”.

De la jumatatea secolului al XIII-lea, legenda a facut inconjurul Europei. Bartolomeo Platina, carturar al Librariei Vaticanului, amintea in lucrarea „Vitæ Pontificum Platinæ historici liber de vita Christi ac omnium pontificum qui hactenus ducenti fuere et XX” , despre Papa Ioan al VIII-lea. Platina nota in lucrarea sa ca Papa Ioan al VIII-lea „s-a nascut la Mentz (Mainz) si a ajuns papa printr-o arta malefica; s-a deghizat in barbat, ea fiind femeie”.

„Tractatus de diversis materiis predicabilibus” de Stephan de Bourbon aminteste de o „papesa” fara nume, care ar fi purtat inelul pontifical spre sfarsitul veacului al XI-lea. Lipsa unei identitati se datoreaza faptului ca i se spunea si Ioan Anglicus, Jutta, Jutte, Gilberta, Agnes sau Glancia. Giovanni Boccaccio aminteste, in lucrarea dedicata celor mai faimoase 100 de femei, de „Papa Ioana”, pe locul 51.

Istoricul Cesare Baronius are insa o alta opinie: legenda Ioanei ar fi, de fapt, o satira la adresa Papei Ioan al VIII-lea (872–882), considerat prea slab in relatia cu patriarhul Constantinopolului de la acea vreme.

De mentionat ca in Bazilica Sf. Petru, printre sculpturile realizate de Bernini, unul dintre cei mai cunoscuti artisti ai secolului al XVII-lea, apar si cateva imagini ale unei femei purtand insemne papale.

Legenda femeii-papa

Pe de o parte, legenda spune ca Ioana capatase din copilarie solide cunostinte religioase, de la tatal ei, Williglad, care era cleric si care a invatat-o inclusiv predici in latina, greaca si engleza. Dupa moartea acestuia, la varsta de 14 ani, copila s-a mutat la o manastire de maici din Mosbach.

Potrivit unei alte versiuni, Ioana s-a nascut in anul 814, in casa unui preot brutal de tara. Ioana a invatat sa citeasca de la fratele ei Matthias, care a murit chinuit de frigurile galbene. Tatal, indurerat de moartea fiului, a pus intrebarea retorica:

„De ce, Doamne, ai luat de la mine pe cel bun, si mi-ai lasat mie copilul satanei?”, referindu-se la Ioana, care a ramas in viata. Dupa aceea, Ioana a fost initiata de invatatul grec Aeskulapius in filozofie, de la care a invatat si limba greaca si latina, fapt necunoscut de tatal sau. Preotul afla de isprava fiicei, iar ca pedeapsa o obliga pe Ioana sa rada literele de pe pergamentul cartii, cu cutitul.

Deoarece Ioana a refuzat sa indeplineasca porunca tatalui, a fost batuta. Tatal sau a incercat sa o marite, dar ajutata de mama ei si de un episcop, Ioana scapa de tirania tatalui, fugind intr-o manastire din Fulda, lucru care era interzis fetelor.

La manastire, Ioana a mai putut studia carti din biblioteca lacasului, pana intr-o zi, cand a fost pusa sa copieze, alaturi de un calugar venit de la manastirea din Fulga, „Epistolele Sf. Pavel”, cu litere de aur. Lucrand impreuna, Ioana si Fromentin s-au indragostit unul de celalalt, hotarand pe ascuns sa plece amandoi la manastirea de calugari benedictini, de unde venise el.

Travestita in baiat, tanara si-a luat numele de „fratele Ioan” si a putut sa locuiasca ani buni in aceeasi chilie cu Fromentin. In perioada epidemiei de ciuma din Fulda, Ioana a pornit ca pelerin la Roma, unde a ajuns un medic apreciat al Papei Leon al IV-lea, care, impresionat de invatatura „fratelui Ioan”, l-a numit secretar.

In septembrie 855, Papa Leon al IV-lea moare, iar locul sau a fost luat de „secretarul Ioan”, devenit Papa Ioan Anglicus al VIII-lea. Din idila cu Fromentin, Ioana a ramas insarcinata. Legenda spune ca in aprilie 858, in timpul unei procesiuni pe strazile Romei, Papa Ioana, acuzand puternice dureri de burta, a cazut de pe asin si, sub ochii inmarmuriti ai credinciosilor, a dat nastere unui copil.

In „Annuario pontificio”, lista papilor de la instituirea Bisericii Catolice si pana in prezent, noteaza ca in perioada 855-858, papa a fost un anume Benedict al III-lea. In schimb, nu a existat niciodata un papa Ioan al XX-lea inscris in actele oficiale. Biserica Catolica a spus ca eroare de numerotare este rezultatul unei confuzii in sistemul de numarare in secolul XI. Insa  „Annuario pontificio” se redacta in fiecare an si exista dovezi ca Biserica Catolica a operat diverse modificari de-a lungul timpului despre detinatorul scaunului papal.

Biserica Catolica a refuzat dintotdeauna ipoteza unei femei-papa, considerand-o drept o amenintare la canoanele de pontificare, scrie dcnews.ro





Adauga un comentariu