Intelectualii si complexul ideologiei

Sa nu ne pripim - nu e nici o contradictie comportamentala ori atitudinala la nivelul iesirilor de data recenta ale respectabililor intelectuali care s-au inregimentat in partidul prezidential ori care graviteaza publicistic in jurul acestuia. Am in vedere, desigur, chestiuni de genul celor abordate - cu deplina onestitate, cred - de un Cristian Preda, in ceea ce priveste nu atat problema resurselor umane din partidele romanesti, cat aceea a clarificarii ideologice. Cu foarte mici exceptii, atat in spatiul comunitatii politologice din Romania, cat si in cel aferent discursului politic, ideologia apare ca un concept care pare sa nu poata insemna "ceva mai mult decat idee rea", cum ar spune filosoful american Richard Rorty. E un termen incarcat, practic, cu un profund sens negativ. Cum a spus Napoleon acum mai bine de doua sute de ani, ideologia e un soi de "nebuloasa metafizica", avand rolul de a suci mintile oamenilor. Sau cum a spus, in posteritatea imparatului, Karl Marx, ideologia functioneaza precum o "camera obscura", in sensul ca prezinta de-o maniera distorsionata realitatea. Daca ai in vedere orientarile "ideologice" asumate de partidele romanesti, tinzi, intr-adevar, sa-i dai dreptate ultimului, pentru ca prezentarea PSD drept "social-democrat", a PD-L drept "popular"/"neoconservator" si a PNL drept "liberal" este, in mod clar, o distorsionare a realitatii ca cele trei organizatii n-au nicio ideologie care sa le diferentieze. Din aceasta perspectiva, asa cum spuneam la inceputul acestui comentariu, demersul europarlamentarului Preda e de salutat. Tot de aici apare si lipsa contradictiei - si atunci cand aduc in dezbatere publica astfel de teme, si atunci cand condamna ideologia, intelectualii vocali din spatiul romanesc se inscriu in limitele unui complex. E ceea ce cred ca poate fi numit "complexul ideologiei" - deplangerea "mizeriei ideologiei" nu contravine sublinierii intelectuale a necesitatii de "clarificare ideologica", caci in ambele situatii se opereaza cu acelasi inteles mostenit de la Napoleon dar, mai cu seama, de la Marx. Singurul lucru curios este sa vezi autentici intelectuali de dreapta care, aflati fiind in cautarea unui inexistent partid cu o astfel de orientare, cad in capcana semantica intinsa de marxism. Si asta pentru ca, atunci cand sustii ca ideologia detinatoare a adevarului absolut este cea pe care ai imbratisat-o ajungi sa distorsionezi realitatea in asa fel incat cele scrise de Marx si de exegetii sai devin parte a prezentului. Ca atare, inainte de a-si fixa exercitiile critice in planul politicii, intelectualii ar trebui, poate, sa operationalizeze foarte riguros conceptele cu care opereaza. Stiu: e enervant, dar e sanatos, chiar daca asta te duce in bratele disonantei cognitive, prilej cu care poti reveni la un adevar relativ si de bun simt: de fiecare data cand s-au inchinat unor falsi idoli, intelectualii au lasat urme dureroase in istorie.