National

Adevarul pas cu pas. Noul Cod de Procedura Penala pe intelesul tuturor

Publicat: 23 iun. 2018
1

Camera Deputatilor a adoptat la inceputul acestei saptamani proiectul de lege privind Codul de procedura penala. Evenimentul zilei prezinta cele mai importante modificari aduse textelor de lege care stipuleaza "regulile jocului" in Justitie. Unele dintre modifi cari au generat controverse in spatiul public, o parte din media sau din scena politica comentand ca ele sunt de natura a aduce mai multe beneficii infractorilor, decat victimelor. Un expert consultat de EVZ e de alta parere, aratand ca unele modificari aduc un plus de protectie pentru victime, iar altele vin sa preintampine eventualele abuzuri ale procurorilor. In plus, EVZ prezinta si cazuri concrete, dezbatute in salile de judecata, si ce deznodamant au avut acestea in lipsa prezentelor modificari.    

Una dintre cele mai controversate modificari ale Codului de procedura penala care a trecut de Parlament este cea legata de audierea victimei in prezenta faptuitorului. Insa textul de lege adoptat precizeaza clar ca victima poate solicita magistratului – procuror sau judecator, dupa caz – statutul de martor protejat. Ca si pana acum, acesti martori sunt audiati prin videoconferinta, cu intreaga imagine blurata si cu vocea distorsionata.

Iata textul de lege modificat: "Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricarui act de urmarire penala sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. In cazul in care martorii sau subiectii procesuali considera ca au motive de temere in legatura cu aceste imprejurari pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecatorului statut de persoana amenintata sau protejata, dupa caz, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata".

DNA, lasata fara jucaria preferata

Sistemul mult folosit de Directia Nationala Anticoruptie si anume cel al denuntului pentru a beneficia de reducerea pedepsei devine istorie daca presedintele Iohannis va promulga aceste modificari legislative. Astfel, la art. 290, s-a introdus alineatul 1, indice 1 prin care "Pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii."

Avocata Ingrid Mocanu a explicat pentru EVZ ca denunturile nu vor disparea, ci se va termina practica denuntului din interes. Mai mult, condamnarea nu poate fi data doar in baza unui denunt daca nu este coroborat si cu alte probe. La acelasi articol a fost introdus si alineatul 2 indice 1 prin care "Condamnarea, renuntarea la judecata sau amanarea executarii pedepsei fata de o persoana nu poate fi dispusa exclusiv pe baza marturiei denuntatorului daca acestea nu sunt insotite de alte probe."
 
Este cazul fostul ministru de Interne, Gabriel Berca, dosar in urma caruia acesta a fost condamnat definitiv anul trecut la o pedeapsa de 2 ani cu executare pentru trafic de influenta, in conditiile in care inculpatii si martorii nu si-au mai sustinut declaratiile date in fata procurorilor, iar intreg rechizitoriul a fost construit in jurul unui denunt agramat. Fara sa fi fost prins in flagrant si fara sa fi "picat" pe interceptari, fostul ministru a fost acuzat ca ar fi luat 270.000 de euro de la un om de afaceri pentru reabilitarea unei scoli.

"Nu mai pot fi pronuntate condamnari doar in baza unor denunturi facute de persoane care beneficiaza de ceva", a declarat Ingrid Mocanu.

Potrivit avocatei, un alt progres ar fi modificarea articolului 305 aliniat 1, caruia i s-a adaugat urmatorul text: "In termen de maximum un an de la data inceperii urmaririi penale cu privire la fapta organul de urmarire penala este obligat sa procedeze fie la inceperea urmaririi penale cu privire la persoana, daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune aceasta masura, fie la clasarea cauzei."

Dosarele nu mai pot fi tinute "la fiset"

Avocata Ingrid Mocanu e de parere ca, astfel, procurorii nu vor mai sta cu dosarele „la sertar”, iar modificarea aduce un plus de protectie pentru victime.

Cel mai recent exemplu, dar si cel mai elocvent, este cel al judecatoarei Elena BurlanPuscas de la Tribunalul Bucuresti, pe care DNA a acuzat-o de luare de mita pe care ar fi luat-o in 2009. Initial, instanta a plasat-o in arest la domiciliu, insa Inalta Curte a pus-o sub control judiciar. In plus, CSM a suspendat-o pe Elena Burlan-Puscas din functia de judecator. Daca va fi achitata, statul ii va plati din urma salariile. "Cineva a facut denunt acum doi ani ca sa-si usureze situatia, un condamnat. Eu nu am stiut, normal. A pretins ca a luat bani in 2009 de la niste tigani dintrun clan ca sa mi-i dea mie. (…) Mi se parea normal ca cineva sa spuna in 2009 ca a luat bani si a dat unei judecatoare, nu sa incerce dupa 9 ani sa obtina o reducere a pedepsei pe vorbe", a declarat judecatoarea.

Tratamentul sub paza

Dreptul la sanatate al retinutilor, arestatilor si condamnatilor care nu pot fi tratati in sistemul penitenciar sunt trimisi in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii. Articolul de lege nu face referire la spitalele private cum a fost in cazul lui Dan Adamescu. La articolul 240, alin. 1 "In cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a ANP, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, sau instantei de judecata, in cursul judecatii".

Dreptul la tacere devine sfant

Pentru a intari prezumtia de nevinovatie a unei persoane anchetate, parlamentarii au introdus in Codul de procedura penala un articol care prevede: "Suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare si dreptul de a nu coopera in cadrul oricarei proceduri penale. Orice dubiu cu privire la vinovatia suspectului sau inculpatului ii profita exclusiv acestuia".

De asemenea "exercitarea dreptului de a nu da nicio declaratie nu poate fi utilizata impotriva suspectului sau inculpatului in nicio faza a procesului penal, neputand constitui o circumstanta personala care sa intemeieze convingerea organelor judiciare ca persoana este vinovata de savarsirea infractiunii pentru care este cercetata si nu poate fi utilizata la coroborarea probelor".

Opozitia: Articol "croit" pentru Dragnea

Parlamentarii au introdus in Codul de procedura penala o noua modalitate prin care persoanele condamnate pot cere revizuirea unei hotarari judecatoresti definitive cu privire la latura penala: cererea de revizuire se va putea face si pentru "neredactarea si / sau nesemnarea hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei". Formatiunile din opozitie care au votat impotriva, PNL, USR si PMP, au acuzat faptul ca acest articol i-ar permite presedintelui PSD, Liviu Dragnea, sa ceara revocarea condamnarii sale in dosarul "Referendumul".

Dragnea a fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare. Motivarea deciziei nu a fost semnata de doi din cei 5 judecatori din completul ICCJ. In 2017, CEDO a stabilit ca motivarea unei sentinte nu poate fi semnata decat de judecatorii care au dat acea decizie si ca singura modalitate de compensare pentru reclamanti ar trebui sa fie un nou proces.

Adio scurgeri din dosare si defilari in catuse la TV

Dupa ce in presa au aparut ani la rand pasaje si stenograme din rechizitoriile DNA impotriva politicienilor urmariti penal, parlamentarii au decis sa opreasca scurgerile de informatii din dosare pana cand judecatorii declara persoana respectiva vinovata sau nevinovata.

"In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritati publice referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca si cum acestea ar fi vinovate decat in cazul in care exista o hotarare definitiva de condamnare cu privire la acele fapte.

Prin exceptie, in cursul urmarii penale sau al judecatii organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public prevazut de lege sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii si aflarii adevarului in cauza", sunt noutati din noul Cod de procedura penala, adoptate in Parlament.

Comunicate de presa si despre achitari

Politicienii si persoanele publice chemate la DNA au acuzat, in repetate randuri, faptul ca politistii i-au scos din duba cu catusele la maini si au lasat presa sa-i filmeze, sa-i fotografieze, si apoi sa-i prezinte romanilor incatusati. Si in acest caz, persoanele aflate in aceasta situatie au spus ca li se afecteaza prezumtia de nevinovatie.

"In cursul procesului penal este interzisa prezentarea publica a persoanelor suspectate de savarsirea unor infractiuni purtand catuse sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalitati de natura a induce in perceptia publica ca acestea ar fi vinovate de savarsirea unor infractiuni.

Daca organele judiciare au comunicat public date si informatii privind inceperea urmaririi penale, luarea unor masuri preventive sau trimiterea in judecata a unei persoane, acestea au obligatia sa publice, in aceleasi conditii, si solutiile de clasare, renuntare la urmarire penala sau incetare a procesului penal, ori solutiile de achitare, incetarea procesului penal sau restituire la parchet, pronuntate de catre instantele de judecata", prevede noul Cod de Procedura Penala adoptat de Parlament.

Gata cu metodele acrite tip Portocala!

Pentru a preintampina eventuale abuzuri sau presiuni din partea procurorilor sau anumite "negocieri" intre magistrat si inculpat, articolul 110, alineatul (1) Cod procedura penala se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 110. – (1) Declaratiile suspectului sau inculpatului se consemneaza in scris, intocmai si literal. In declaratie se consemneaza intrebarile adresate pe parcursul ascultarii si raspunsurile la acestea, mentionandu-se cine le-a formulat, si se mentioneaza de fiecare data ora inceperii si ora incheierii ascultarii. Intrebarile respinse se consemneaza, dupa caz, intr-un proces-verbal sau in incheierea de sedinta, mentionandu-se cine a formulat intrebarea si motivele respingerii."
 
La articolul 110, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu urmatorul cuprins: "(11) Declaratiile suspectului sau inculpatului vor fi inregistrate, la cerere, cu mijloace tehnice audio si puse integral la dispozitia apararii". La articolul 110, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(5) In cursul urmaririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de catre procuror se inregistreaza cu mijloace tehnice audio sau audiovideo."

Fostul deputat Vlad Cosma a prezentat inregistrari cu abuzurile comise in timpul anchetei de procurorul Mircea Negulescu, zis "Portocala".

Vlad Cosma a relatat, la inceputul acestei saptamani, in fata Completului de 5 judecatori de la Instanta suprema cum, in 2015, fostul procuror Mircea Negulescu l-a determinat sa semneze denunturi "dupa dictare" impotriva lui Sebastian Ghita si Iulian Badescu, fostul primar al Ploiestiului.

"Acest denunt a fost dictat si redactat de catre procurorul Mircea Negulescu, dupa propria exprimare. Mi s-a dat fictiv statutul de martor amenintat. Aceasta era o procedura standard folosita de Negulescu in mai multe dosare penale", a declarat Vlad Cosma.

Informatiile secrete si siguranta nationala

In ceea ce priveste informatiile clasificate, acestea ar trebui aduse la cunostinta apararii. In cazul in care acest lucru nu se intampla iar condamnarea are loc in baza acestora sentinta devine nula.

La articolul 352: alineatul (11) "In cazul in care informatiile clasificate sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta solicita, de urgenta, dupa caz, declasificarea totala, declasificarea partiala sau trecerea intr-un alt grad de clasificare. Judecatorul poate, de asemenea, permite accesul la informatiile clasificate aparatorului inculpatului, conditionat de detinerea de catre acesta a certificatului de securitate sau a autorizatiei de acces corespunzator nivelului de secretizare al acestora. Judecatorul poate refuza aparatorului inculpatului ce indeplineste conditiile de la alin. (11) teza finala, accesul la informatiile clasificate doar in situatia in care accesul ar putea conduce la periclitarea grava a vietii sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau daca refuzul este strict necesar pentru apararea unui interes public important.

Daca judecatorul cauzei nu permite aparatorului inculpatului accesul la informatiile clasificate, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza".

Totodata, informatiile obtinute in cursul interceptarii pe mandat de siguranta nationala dar care nu privesc siguranta nationala nu pot fi incluse in dosarul de urmarire penala. "Art. 1451. – (1) Datele, informatiile si rezultatele mandatelor de supraveghere tehnica obtinute in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, (…) nu pot fi utilizate in alte cauze si pentru cercetarea altor infractiuni decat cele ce afecteaza siguranta nationala, potrivit acestei legi si pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sanctiunea nulitatii absolute".

Conditiile masurilor asiguratorii. Studiu de caz: Veronica Cirstoiu

La articolul 249, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(4) Masurile asiguratorii in vederea confiscarii speciale sau confiscarii extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane in proprietatea sau posesia carora se afla bunurile ce urmeaza a fi confiscate daca exista probe sau indicii temeinice ca bunurile in cauza au fost obtinute din activitati infractionale.

Este cazul fostei judecatoare Veronica Cirstoiu, care are sechestru extins inclusiv pe bunurile imobile ale surorii sale, pana la concursul sumei de 640.000 de euro, suma pe care procurorii au acuzat-o ca a luat-o cu titlul de mita.

Fosta judecatoare a izbucnit in lacrimi in fata magistratilor Inaltei Curti, saptamana trecuta: "Nu pot sa traiesc cu aceasta frustrare. Mi s-a luat si aerul! Au facut patru perchezitii in patru locatii, inclusiv la parintii mei, i-au scos in camasi de noapte. Nu au gasit nimic. Spun ca am luat 640.000 de euro. Au confiscat apartamentul surorii mele, care de 15 ani traieste in Spania, si mai am 500.000 de euro de platit. Ei au muncit acolo, acolo si-au lasat tineretea. Cumnatul meu a facut o tumora pe creier dupa ce a aflat (n.r. – ca i se confisca apartamentul). Eu nu pot trai cu povara asta! Mergi la confiscare speciala sa distrugi si familia!", a declarat plangand fosta judecatoare Veronica Cirstoiu.





Comentarii
  • Felicitari, pentru o prezentare clara a ADEVARULUI, cu exemple CLARE, ale ABUZURILOR !
    Poate ca romanii vor intelege ADEVARUL, dincolo de interesele de a-l scapa pe „nea Mustata”, ca modificarile legilor penale sunt facute pentru milioanele de romani carora li se incalca, in fiecare SECUNDA, DREPTURI FUNDAMENTALE, iar amaratii nu au aparatori precum Mateut, Abraham, Nazat, Ene, etc. PENTRU CA NU ISI PERMIT decat aparatori din oficiu…

Adauga un comentariu