News Flash:

Fondurile de restructurare - o "gaura neagra" a economiei

29 August 2000
1026 Vizualizari | 0 Comentarii
•38 de firme din Iasi au "inghitit", in anii 1993 - 1996, 36 de miliarde lei •Desi acesti bani trebuiau folositi pentru rentabilizarea activitatii, efectele economice acestor investitii se rezuma doar la 5,9 miliarde lei

In perioada 1993 - 1996, o parte din banii obtinuti din privatizari erau redistribuiti, prin crearea unui fond de restructurare. Societatile comerciale considerate a fi importante primeau sume de bani consistente din acest fond, pentru retehnologizare sau alte tipuri de investitii. In ceva mai mult de trei ani au fost orientate catre acest fond sume uriase de bani, de ordinul zecilor de miliarde, insa rezultatele au intarziat sa apara.

Punerea in practica a acestei masuri a fost dezastruoasa

"La vremea respectiva, aceasta masura parea a fi foarte utila, prin aceea ca Fondul Proprietatii de Stat ajuta societatile iesene sa redevina viabile. Intre timp, s-a dovedit ca nu a fost decat o masura populista, pentru ca cea mai mare parte a acelor sume de bani s-a dus pe salarii sau pe diverse cheltuieli, cu totul altele decat cele prevazute. In plus, nu a existat nici o monitorizare a modului in care au fost cheltuiti acei bani, astfel ca, la patru ani dupa ce s-a renuntat la acel fond, se poate spune ca rezultatele au fost dezastruoase", a declarat Ioana Dornescu, directorul Directiei Teritoriale Iasi a Fondului Proprietatii de Stat. Pe scurt, ideea s-a considerat foarte buna, insa implementarea ei a fost gresita in proportie de 100%. "In acea perioada, toata activitatea era coordonata de Fondul Proprietatii de Stat Bucuresti, neexistand nici un fel de autonomie in teritoriu. Dupa atatia ani, in intreprinderile care au beneficiat de bani din respectivul fond nici nu mai sunt acele persoane care s-au ocupat de administrarea lor, astfel ca se poate spune ca punerea in practica a fost facuta intr-un perfect stil balcanic", a mai precizat Ioana Dornescu.

Cine a beneficiat de acesti bani

Din judetul Iasi au beneficiat de sume din fondurile de restructurare un numar de 38 de firme, suma totala ridicandu-se la 36,36 miliarde lei, in vreme ce efectele economice nu depasesc sase miliarde lei. Cea mai mare parte a acestor bani a fost folosita pentru retehnologizare, respectiv 30,8 miliarde lei, 5,033 miliarde lei au fost folosite pentru achizitie de materie prima, in vreme ce 440 de milioane de lei au fost cheltuite pentru energie termica. Reactualizata, suma totala care a fost "inghitita", fara nici un folos, de catre cele 38 de firme iesene, se ridica la peste 120 de miliarde lei. Cea mai mare suma de bani a incasat-o Iasitex, respectiv 4,099 miliarde lei, in perioada 17 martie 1994 - 12 decembrie 1996, din care doua miliarde lei s-au investit in centrala termica si in modernizarea statiei de preepurare. In prezent, Iasitex a ajuns intr-o situatie extrem de delicata, in care salariile personalului sunt foarte mici, oamenii aflandu-se la un pas de revolta, in vreme ce nici un cumparator nu se arata interesat de preluarea pachetului majoritar de actiuni, desi FPS Bucuresti a lansat oferta de vanzare de mai bine de un an.
Pe pozitia a doua se situeaza Fortus, cu 3,6 miliarde lei incasate din fondul de restructurare, in perioada 28 decembrie 1993 - 18 iulie 1994, efectele economice ale acestor infuzii de capital constand in reintregirea mijloacelor circulante. De sume mai mari de doua miliarde lei au beneficiat ICIT Fibresin, 2,95 miliarde lei, pentru modernizarea instalatiilor tehnologice existente, Tomiris, 2,8 miliarde lei, pentru achizitii de materie prima, energie termica, precum si a zece masini de tesut si a unei instalatii de vopsit, si Nicolina, 2,4 miliarde lei, unde, la investitii de un asemenea nivel, realizate in 1996, efectele economice au fost de numai 27,4 milioane de lei.
Dintre societatile care au beneficiat de sume sub doua miliarde lei se pot remarca Scudas Pascani, cu 1,49 miliarde lei, si Asam, cu 1,59 miliarde lei, ambele firme fiind in prezent privatizate.

Efecte economice egale cu zero

La fel ca in cazul platilor compensatorii, achitate personalului disponibilizat de la diferite societati comerciale, crearea acestui fond s-a dovedit a fi o adevarata "gaura neagra" pentru buget, fapt consfintit de efectele economice rezultate in urma acestor investitii: 5,9 miliarde lei, la o suma totala investita de 36,3 miliarde lei. Desi, initial, banii trebuiau acordati in baza unor proiecte de investitii, care urmau sa rentabilizeze activitatea economica, o mare parte a sumelor a mers catre plata salariilor, achizitie de materie prima sau plata energiei termice, fapt ce a dus la aceasta discrepanta uriasa intre nivelul investitiilor si cel al efectelor economice, la mai bine de patru ani dupa ce au fost acordate ultimele sume de bani.
Mihai ANDREI
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1914 (s) | 22 queries | Mysql time :0.018382 (s)

loading...