News Flash:

Edificiul Bibliotecii Universitare "M. Eminescu"

3 Februarie 2009
1666 Vizualizari | 0 Comentarii
Biblioteca Universitara Mihai Eminescu Iasi
Adecvandu-se terenului, Const. Iotzu s-a conformat in 1930 si configuratiei vechilor edificii de factura neoclasica ale orasului, dominat inca in perioada interbelica de secolul lui anterior, XIX, de glorie in cultura si istorie...

Beneficiind in interior de toate comoditatile sec. XX (instalatii electrice, telefonice, calorifere si ascensoare de ultimul tip), edificiul s-a inscris in urbanistica locala ca o permanenta tardiv- neoclasica. Conceput la intretaierea de 90 grade a doua strazi (Carol si Pacurari), edificiul isi tempereaza ascutisul geometric al unghiului prin artificiul arhitectonic al unei curburi ritmand si la cele doua niveluri de sus cu un ultim, armonios rasunet in cupola temperata dimensional de pe crestet. Biblioteca dobandea statutul unui edificiu de arta.

Fatada de piatra masiva de Rusciuk confera parterului o monumentalitate de aristocratica rezidenta, de astadata a culturii; este o dimensiune estetica preluata si de colonada ionica, dar eleganta. Coloanele libere (cu spatii mari intre ele) sau angajate in structura zidului (pe lateralele cladirii) prezinta caneluri verticale de o reala finete ce le releva un dinamism contracarand pericolul unui grandios greoi. Armonia, tipica arhitectonica, dintre goluri si plinuri, atinge frecvent perfectiunea. In golurile dintre coloanele fatadei principale urmau sa fie plasate patru grupuri de masive statui - terminate (dupa un alt exigent concurs) inca din 27.VII.1933 (specificam ca mare parte din date autorul articolului le-a preluat din arhiva Bibliotecii universitare, pusa la dispozitie de conducerea acesteia, careia ii multumim si pe aceasta cale). Erau statuile lui Dragos Voda si Alexandru cel Bun (sculptor I. Iordanescu), Mihai Viteazul si Ferdinand (de M. Onofrei), Vasile Lupu si D. Cantemir (de I. Jalea), Stefan cel Mare si Carol I (I. C. Dimitriu- Barlad si I. Iordanescu). Din fericire s-a dat curs dispozitiilor regelui Carol al II-lea care in inspectia din 1.XI.1933 propunea amplasarea "galeriei voievozilor" in terenul din spatele cladirii spre Pacurari, avand in vedere eventualele surprize ale rezistentei precare ale cornisei. Acolo au stat pana in 1970 cand au fost mutati in actuala Terasa a Voievozilor; lipsesc regii Carol I si Ferdinand, sfaramati la cativa ani dupa distrugerea in 1947 a Monumentului Unirii din apropiere; locul lor le-a fost luat de Petru Rares si Ion Voda cel Cumplit, integrati de bine de rau in ansamblu. Cam acelasi destin il vor avea si medalioanele finite la 27.VI.1932 de artisti, in ghips si apoi turnate in similipiatra de firma Tofan (Bucuresti). Efigiile regelui Ferdinand si reginei Maria s-au inscris pe aceeasi lista a distrugerilor anterioare (relieful intruchipandu-l pe regele Carol al II-lea a fost respins la montare de acesta, care l-a planificat pentru un viitor indepartat); celelalte medalioane marcheaza si astazi pe firmamentul cladirii ca embleme ale spiritualitatii romanesti. Lista lor a fost hotarata de acelasi monarh. Este vorba de I. Neculce si Gh. Asachi (sculptor Klein), Maiorescu si Hasdeu (sculptor Ionescu-Varo), Mihai Eminescu, Ion Creanga, A. D. Xenopol si Miron Costin (Richard Hette), V. Conta si Petre Poni (I. Mateescu).

Totul, de la arhitectura si sculptura (statui, medalioane, embleme oficiale ale Fundatiei sapate in marmura sau turnate in metal) procura impresia integrarii intr-un tot unitar... Este rezultatul unor concursuri corecte si exigente, in care si-a spus cuvantul o elita a intelectualitatii romane interbelice, intr-o perioada de apogeu a culturii nationale. Nu numai selectia oamenilor de arta (intre care arh. Const. Iotzu ocupa un loc special), a firmelor utilizate (Emil Prager etc.), dar si cadrele "administrative" care au coordonat indeaproape intreaga activitate intre 1929 si 1933, cand s-au cam incheiat contractele si socotelile, au fost la inaltime. Este vorba de cei ce s-au implicat - membri si colaboratori ai Consiliului Fundatiunii "Regele Ferdinand I" (I. Bianu, Tzigara Samurcas, Gh. T. Kirileanu, I. Pompilian, Gh. Bals, ministrul Hiott, inlocuit ulterior la conducerea Consiliului prin generalul aghiotant regal Ballif, P. Bogdan, rectorul Universitatii din Iasi) si au monitorizat lucrarile - toti reprezentand o elita intelectuala a Romaniei moderne din perioada interbelica. Oameni si vremuri...
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

const iotzu coloanele libere structura zidului emil prager
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1357 (s) | 22 queries | Mysql time :0.015699 (s)