News Flash:

Presa, astazi

3 Mai 1999
1287 Vizualizari | 0 Comentarii
•In Statele Unite ale Americii, jurnalistii au jucat rolul de "pionieri" ai modernizarii. Intr-o societate predominant rurala si puritana - asa cum era societatea americana la sfirsitul secolului al XIX-lea - presa a fost poligonul de antrenament, scoala unde au invatat sa scrie si sa simta pulsul vremii lor multe din numele importante ale literaturii americane: Mark Twain, E.A.Poe, Walt Whitman, Stephen Crane etc. Aproape singurul reprezentant al culturii orasenesti americane, mediul boemei jurnalistice s-a dovedit a fi cel mai receptiv la marile provocari ale modernitatii, ziarele importind din Europa si punind in circulatie toate efervescentele idei care au stat la baza prosperitatii americane. De aceea, imaginea romantica si plina de energie a Americii inceputului de secol XX se identifica, in mare masura, cu silueta dinamica a ziaristului sau fotoreporterului (prezent, in imaginarul colectiv, in tandem cu "business-man"-ul american - un bortos chel, cu o tigara de foi intre dinti: regele cauciucurilor, al conservelor din carne de porc sau al pastei de dinti).

In epoca aceea, chiar si la noi, in Romania Mica, a fi ziarist nu era lucru de nimic. Respectul pentru aceasta indeletnicire era atit de marcat, incit visul oricarui politician roman era ca, dupa moarte, la sfirsitul necrologului, sa se afle, turnata in bronz, afirmatia: "A fost si un distins publicist". Amintiti-va, doar, de consideratia aratata "junelui studinte in Drept si publicist Rica Venturiano".
In Romania zilelor noastre, ziaristii nu sint respectati, sint temuti. Asa cum te temi de un ciine vagabond, cu parul zburlit si cu ochii injectati, care se apropie de tine miriind. Ti-e sila de el, ai vrea sa-i tragi un sut intre coaste, dar te gindesti ca, daca-l intariti, s-ar putea sa te muste. Si atunci cauti sa-l iei cu binisorul, sa-i toropesti intentiile agresive. Si il alinti. Ii spui ca e "a patra putere in stat", ii dai o bomboana, el da din coada, blana i se culca la loc pe spinarea jigarita, ochii i se limpezesc, tu treci mai departe, iar el adoarme candid in praful mahalalei poleite doar de soarele verii.
Cam in acest fel se prezinta presa romaneasca de azi: poate sa se rafuiasca, intr-un ungher, cu cineva, dar nu poate schimba sistemul. Nu poate pune in circulatie idei reformatoare ci doar biografii patate, bombe de presa cu raza mica de actiune.
Si aceasta din cauza lipsei de audienta, a numarului mic de cititori. Dupa studiile UNESCO, o cultura viabila prin sine insasi inseamna o piata formata din minimum 12 milioane de potentiali cumparatori. Altfel, ziarele si editurile au nevoie de subventii. In Romania, numarul cititorilor platitori nu depaseste un milion. Ceea ce inseamna ca un ziar are mai putini cititori decit un deputat, alegatori. De unde, o influenta scazuta. In plus, mai inseamna si imposibilitatea de a trai din vinzari. Deci, inregimentarea publicatiilor in diverse structuri clientelare care sa le faca posibila supravietuirea.
Supravietuire posibila si prin abordarea in tuse senzationale a marilor "afaceri" politic-financiare de care Romania nu a dus lipsa in toti acesti ani mioritici (in care, adica, s-a ucis si s-a jefuit fara opreliste). Spre deosebire de presa germana, de pilda, in care domnesc analiza si comentariul, ziarul fiind un lexicon al realitatii, in presa noastra primeaza genul detectivistic: ancheta, dezvaluirile, "scandalul". Singurul care se vinde unei populatii urbanizate fortat, care inca nu si-a pierdut reflexele mahalalei.
In aceste conditii, nu cred ca se poate vorbi despre presa din Romania ca despre "a patra putere in stat". Nu are nici forta si nici demnitatea necesare.
Ea e, mai degraba, un instrument pentru acapararea celorlalte trei puteri.
Mircea PLATON
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2185 (s) | 33 queries | Mysql time :0.025525 (s)