Boli si tratamente

Condrosarcom. Diagnostic si tratament

Publicat: 20 dec. 2011

Radiografia este esentiala pentru diagnosticul initial al condrosarcomului. Radiografia este uneori suplimentata cu scanarea CT, care este mult mai sensibila in detectarea calcificarilor matriciale si in confirmarea afectarii corticale endostiale in tumorile intramedulare. 

Radiografia arata tipic o leziune radiolucenta, care contine frecvent calcificari matriciale. Tumorile agresive contin calcificari neregulate. Aspectul tipic este de inele si arcuri. 
Marginea leziunii intramedulare este determinata de gradul de agresiune tumorala. Este rau definita. Prezenta de distructie corticala si a unei mase de tesut moale indica malignizare. 

Condrosarcomul. Simptome si tipuri 

Scanarea cu radionuclid arata captare crescuta a radioizotopului in zonele de os scanate, dar diferentierea intre condrosarcom si encondrom nu este certa. Captarea de izotop poate demonstra activitate metabolica in osteocondrom sau transformare maligna. In absenta captarii malignizarea este neobisnuita. 

Rezonanta magnetica este metoda imagistica preferata pentru evaluarea extinderii tumorilor intramedulare si pentru demonstrarea extensiei extraosoase. RMN-ul este util in evaluarea subtierii carticajului intrun osteocondrom in care se dezvolta secundar un condrosarcom. Este metoda cea mai sensibila pentru identificarea cantitatilor mici de matrice calcificata intro tumora. 

Examen histologic: macroscopic condrosarcomul are aspect gri-alb, lobulat. Poate prezenta calcificare focala, degenerare mucoida sau necroza. Este diferentiat de leziunile benigne cartilaginoase prin nucleii mari, celulele multiple in lacune, celulele binucleate si pleomorfismul nucleilor hipercromi. 

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarct osos, encondromul, osteosarcomul, osteocondromul, fibrosarcomul.

Tratament
Chiuretajul chirurgical extins si plastia cu grefa osoasa sau artificial sunt cateva dintre optiunile terapeutice. La pacientii imaturi scheletic se recomanda umplerea defectului osos cu polimetilmetacrilat, acesta permitand cresterea scheletica in timp ce celulele tumorale sunt distruse. La pacientii mai in varsta la care dezvoltarea scheletului nu este o problema se recomanda grefarea osoasa pentru leziunile mici. Pentru leziunile mari este necesara reconstructia si cementarea.

Umplerea defectului cu polimetilmetacrilat este recomandata dupa inlaturarea leziunilor recurente. 

Excizia in bloc sau larga este rezervata pentru tumorile de stadiu avansat care nu pot fi tratate prin excizie intralezionala. Rata de recurenta dupa excizia in bloc este de 7%. Optiunile reconstructive dupa excizia larga cuprind allogrefarea structurala si reconstructia cu endoproteza sau allogrefa prostetica. 

Prognostic 
Prognosticul general este corelat cu dimensiunea leziunii, localizarea anatomica si grading-ul histologic. Pacientii cu leziuni axiale au cel mai negativ prognostic fata de cei cu leziuni ale scheletului apendicular. Rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientii cu leziuni grad 1 este de 90%, rata scazind la 29% pentru cei cu tumori de gradul 3.

Leziunile de gradul 1 nu metastazeaza. Extinderea metastazica, tipic pulmonara este mai frecvent asociata leziunilor de grad 3. Extinderea prin nodulii limfatici este mai frecventa in condrosarcom decit in alte neoplasme osoase. Recurenta tumorala apare la 5-10 ani dupa interventie. Condrosarcomul recurent este mai agresiv decit cel primar, iar grading-ul histologic este crescut.



loading...

Adauga un comentariu