News Flash:

Viata de strada a unui baietel de 15 ani

12 Februarie 2009
4284 Vizualizari | 0 Comentarii
• La doar 15 ani, desi arata cam de 10 ani, Stefan si-a petrecut o buna parte din viata pe strazile municipiului Iasi • Pustiul are o familie capabila sa-l ingrijeasca, dar glasul strazii il cheama de fiecare data • Pe strada a invatat sa traga din punga cu aurolac, sa-si taie venele si sa traiasca din mila trecatorilor • Pe timp de iarna, doi caini, care i-au devenit prieteni, ii tin de cald • Mama nu este interesata de soarta copilului • In aproape doi ani de zile, Stefan a ajuns de zece ori in Centrul de Primire Minori in Regim de Urgenta

Are doar 15 ani, ochii tristi, iar pe chipul lui nu este schitat nici macar un zambet. Pentru el, zambetul si bucuria nu exista pentru ca in opinia sa, viata nu ii ofera nici un motiv ca buzele si sufletul lui sa zambeasca.

In spatele vietii petrecute pe strazile municipiului Iasi se ascunde o adevarata drama. Stefan s-a nascut in Republica Moldova, iar de cand avea aproape patru ani s-a mutat cu mama sa in Romania. Cu toate ca sta de mai bine de zece ani in Romania, nici pana in prezent Stefan nu are forme legale. Asta pentru ca mama lui nu s-a ocupat niciodata ca baiatul sa aiba toate formele legale pentru a locui in tara. Stefan a urmat doar cateva clase, cat a invatat sa citeasca si sa socoteasca. Pe la varsta de noua ani s-a imprietenit cu Andrei, un baiat cu un an mai mic decat el care nu avea nici mama si nici tata. La putin timp, Stefan a inceput sa nu mai frecventeze scoala si sa faca drumuri in Iasi alaturi de prietenul sau. Prima data cand a venit in Iasi, s-a ratacit si a stat o saptamana pe strazi. Atunci a prins gustul libertatii, si-a facut cativa prieteni si mereu a simtit nevoia sa locuiasca pe strada. "De la trei - patru ani am venit cu mama in Romania si am stat in comuna Barnova, unde sunt bunica si unchiul meu. Prima data am plecat de acasa cu un baiat Andrei, e prietenul meu. Plecam de acasa ziua si spuneam ca ma duc la scoala, dar stateam la el, mama lui a murit. Pe la noua ani am plecat de acasa si am venit in Iasi cu Andrei. Nu stiu cum s-a intamplat ca m-am pierdut si am stat o saptamana pe strada, pana am gasit drumul spre casa", a povestit Stefan.

Fuge pe strada


Din anul 2007, Stefan a intrat in atentia Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Iasi. De atunci si pana in prezent, reprezentantii institutiei incearca sa ii rezolve cazul, insa pustiul le face mereu probleme. Daca sta cateva zile in Centrul de Primire Minori in Regim de Urgenta (CPRU), Stefan este luat acasa de mama sa. Asa se face ca baiatul pleaca de fiecare data de acasa si ajunge tot in strada. Pana acum, Stefan a ajuns de cel putin zece ori in centrul iesean, fiind adus de politie. "Are probleme de comportament si mereu fuge. Am incercat sa il internam de cateva ori in spital pentru ca are probleme cu consumul de aurolac, dar de fiecare data a fugit. A fugit si de la Spitalul Socola, unde am vrut sa ii facem o evaluare psihologica. Exista si un oarecare dezinteres din partea mamei, pentru ca este putin recalcitranta. Ne-am gandit sa ii oferim un mediu de protectie institutional, pentru ca plasamentul la un asistent maternal e destul de riscant. In 2007 a ajuns pentru prima data aici si de fiecare data a fost luat acasa de mama lui", a declarat Silvia Condrea, seful CPRU din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi. Institutia ieseana a inaintat o adresa la Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului pentru a reusi punerea in legalitate a lui Stefan. In felul acesta, baiatul se va putea inscrie si la o unitate de invatamant. Stefan mai are in Republica Moldova un frate major, dar si cateva rude care s-ar putea ocupa de el.

Legile strazii sunt dure

Legile strazii sunt mult mai dure fata de cele din Centrul de Primire Minori in Regim de Urgente, unde Stefan s-a dus de fiecare data, iar pustiul le-a simtit din plin. Nu de putine ori a luat bataie de la tinerii fara adapost care il puneau sa cerseasca. Cu toate acestea, la fiecare ocazie pe care a avut-o, Stefan s-a intors in strada. Iubeste strada pentru ca are acel ceva inexplicabil care il atrage. Se simte liber si este indemnat sa se intoarca in strada de dorul prietenilor pe care si i-a facut. "Ii cunosc pe toti de pe strada. Sunt multi. Nu stiu, dar parca ma atrage ceva de fiecare data. M-am invatat, mi-e dor de prietenii mei, dar mai mult de Andrei. Mama vrea sa ma tina acasa, dar nu stau eu. Noaptea stau cu Andrei la o casa parasita, in Alexandru. Am stat si langa Tesatura", a mai spus Stefan. Pe langa Andrei, cei mai buni prieteni ai lui Stefan sunt si doi caini. Are grija de ei, iar noaptea ii tineau de cald, cand temperaturile erau mai scazute. Iubeste aceste animale si doreste ca atunci cand va fi mai mare sa devina "crescator de caini". Mainile copilului arata ca viata pe strada nu il va face sa aiba un viitor la care poate sa viseze. Urmele lamelor cu care si-a taiat bratele i-au lasat cateva cicatrice destul de vizibile. Stefan marturiseste ca odata si-a taiat si venele, iar aceasta afirmatie este confirmata de cicatricea de la mana. Toate lucrurile pe care le face le-a invatat de la ceilalti tineri cu care isi petrece zilele pe strada. Pustiul marturiseste ca ar vrea sa urmeze din nou scoala, insa e convins ca nu il mai primeste nimeni.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1556 (s) | 23 queries | Mysql time :0.033580 (s)