News Flash:

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE CAPACITATE 2001

9 Noiembrie 2000
1165 Vizualizari | 0 Comentarii
ROMANA

I. OBIECTIVE

Prin sustinerea examenului de capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacitatilor, abilitatilor si deprinderilor specifice, dobandite pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, continute in urmatoarele sarcini de lucru:

A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)

•Sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum si modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale si secundare;
•Sa opereze cu sensul propriu si figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;
•Sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica si celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;
•Sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa si sa opereze cu acestea, avand ca suport un text studiat sau la prima vedere;
•Sa recunoasca si sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice si sintactice, prin aplicarea pe un text literar sau nonliterar dat;
•Sa interpreteze valorile expresive ale topicii si ale punctuatiei.

B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)

•Sa redacteze rezumatul unui text literar, studiat sau la prima vedere;
•Sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;
•Sa argumenteze intr-o compunere, conform unor cerinte specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara;
•Sa analizeze un text, valorificand structura acestuia si resursele expresive ale limbii;
•Sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: scrisoare, telegrama, cerere, invitatie;
•Sa aplice, in redactarea unui text, normele ortografice si de punctuatie;
•Sa exprime, in scris, intr-un mod corect, logic, convingator si coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare si a unui stil, adecvate contextului si in conformitate cu normele de redactare.

II. CONTINUTURI

A. Lectura. Teoria literara. Textul
•Autorul. Eul liric si naratorul.
•Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a si la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul
. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic si portretul moral.
•Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.
•Strofa si versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Masura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul si iambul).
•Textele literare - populare si culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva, sincretica).
•Genuri literare. Genurile epic, liric si dramatic.
•Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, doina, pastelul, fabula, imnul, comedia.

B. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare
1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare.
•Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).
•Asezarea corecta in pagina.
•Punctuatia. Semnele de punctuatie si ortografice. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.
•Scrierea functionala. Telegrama, invitatia, cererea.
•Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea si argumentarea unui punct de vedere.
•Scrierea despre textul literar. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.

2. Elemente de constructie a comunicarii
a. Lexicul
•Vocabularul limbii romane. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.
•Cuvantul. Forma si continutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor in context. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat.
•Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.
•Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. imprumuturile. Neologismele.
•Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.
•Regionalismele. Arhaismele.
•Cuvintele polisemantice.
•Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).
•Pleonasmul.
b. Notiuni de fonetica
•Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.
•Silaba. Despartirea cuvintelor in silabe.
•Folosirea corecta a accentului in limba romana.
c. Morfosintaxa
•Partile de vorbire flexibile. Clasificare / felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functii sintactice.
•Partile de vorbire neflexibile. Clasificare / felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb, interjectie).
d. Notiuni de sintaxa
•Relatia text, fraza, propozitie, cuvant.
•Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor.
•Relatiile sintactice in propozitie si in fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.
•Fraza. Propozitia principala si secundara / subordonata. Elementele de relatie in fraza. Propozitia regenta si propozitia subordonata. Elementul regent.
•Propozitia si partile de propozitie. Tipurile de propozitie.
e. Sintaxa propozitiei si a frazei
•Predicatul si propozitia subordonata predicativa.
•Subiectul si propozitia subordonata subiectiva.
•Atributul si propozitia subordonata atributiva.
•Complementul. Complementele circumstantiale si necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza si de scop. Complementul direct si indirect.
•Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale conditionale, concesive, consecutive.

•Expansiunea si contragerea.
•Acordul.

III. STRUCTURA PROBEI

Proba de examen este structurata pe trei parti. Partea intai a probei este destinata intelegerii si operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un numar de itemi care sa vizeze atat intelegerea si analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris, cat si operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-functionala (vocabular, morfologie si sintaxa aplicata). Partea a doua contine redactarea unui text functional (scrisoare, telegrama, cerere, invitatie), in conformitate cu anumite cerinte, formulate prin itemi. Partea a treia are in vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date (de tipul eseului structurat): rezumat, caracterizare de personaj, argumentarea apartenentei la gen si specie, semnificatia titlului, comentarea unor secvente din operele studiate, analiza de text literar.
NOTA! Ilustrarea sarcinilor de lucru se poate face atat pe textele studiate la clasa (existente in manualele scolare), cat si pe texte nestudiate (la prima vedere), de regula, extrase din listele bibliografice existente in programele scolare.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1300 (s) | 22 queries | Mysql time :0.017745 (s)

loading...