News Flash:

Chestiunea Transilvaniei. Dimensiuni etnice si spirituale la sfirsit de mileniu (III)

17 Mai 1999
859 Vizualizari | 0 Comentarii
4. Prima obiectie majora - o prejudecata substantialista
Organicismul spenglerian de la Hungton se agraveaza la dl Molnar, devine un fel de substantialism. Transilvania nu este pur si simplu o realitate istorica, rezultat al unor evenimente ce s-au succedat vreme de mai bine de o mie de ani, ci un fel de entitate metafizica, inzestrata insa cu un fel de corporalitate, ce pare a nu se fi schimbat deloc in ciuda acestei istorii foarte mouvementae.
In ciuda faptului ca studiul face un anume excurs istoric transilvan, respectiva istorie nu pare a fi lasat urme nici asupra Transilvaniei, nici asupra mentalitatii transilvane, nici asupra transilvanenilor. Iar cind citeaza surse privind "transilvanismul", d-sa recurge mai ales la formule impresioniste apartinind unor artisti si literati, cum ar fi d-nii Aexandru Cisteleacan ori Emil Hurezeanu. Domnii amintiti sint scriitori remarcabili, dotati cu darul expresiei, dar in ce ma priveste m-as feri sa-i consider autoritati infailibile in domeniul stiintelor socio-istorice. Sigur, adesea o expresie buna face cit mai multe zeci de argumente, cu minima conditie ca in spatele respectivei expresii sa se afle si argumentele! Trecind peste impresionism si substantialism, ar trebui sa ne amintim ca un Benedict Anderson, de pilda, semnalase ca "natiunile sint comunitati imaginate", "sint artefacte culturale, comunitati politice imaginate ca inerent suverane si limitate"1, iar un Eric Habsbaw preciza ca aceste "obiecte imaginare" se construiesc pe baza unor "traditii inventate".2 Ei, bine, ceea ce este valabil pentru natiuni are valabilitate si pentru provincii, ca parti ale acestora, mai ales cind diferitele provincii au avut o experienta istorica diferita vreme de secole, cum e cazul provinciilor romanesti.
Pe de alta parte, trebuie precizat ca traditiile nu se inventeaza o singura data pentru totdeauna, ci ele sint mereu "reinventate".
Daca, de pilda, noi stim astazi ca sintem de origine latina, faptul ca nu se datoreaza intimplarii ca poporul nostru este un amestec al dacilor cuceriti cu romanii cuceritori, ci pentru ca asa ne-au invatat cronicarii, iar in zorii modernitatii, aceasta imprejurare istorica ne-a fost reamintita de Scoala Ardeleana. E chiar fascinant cum constiinta originii latine ne-a fost re-trezita atunci de carturarii din provincie care a stat cea mai multa vreme sub ocupatie/influenta straina. Si, pe deasupra, nelatina! In acest spirit trebuie intelese si excesele "scolii latiniste", ca si pe cele italienizante ale lui Heliade Radulescu. "Reinventarea traditiei" se face, mai totdeauna, printr-un exces polemic.
Organicismul, chiar substantialismul il conduc pe autor la teza "alteritatii Transilvaniei", teza enuntata, din pacate in termeni etnopsihologici, cind mai potriviti, macar pentru a avea suviect de discutie, ar fi fost cei socio-istorici. Chiar si Emil Hurezeanu, citat in studiu, desi vorbeste despre traditii istorice diferite pentru Transilvania si Vechiul Regat, ajunge tot la "definitii" etnopsihologice, care nu sint doar depasite, ci pur si simplu false.3 Pentru astfel de caracterizari, niciodata nu s-a putut documenta ceva pozitiv. Daca exista o anume traditie central-europeana in Transilvania, inclusiv sub aspect institutional si mental, mi se pare absolut riscant sa emiti, fara dubii, astfel de asertiuni: "li se adauga in Romania (n.m. L.A., Vechiul Regat) forme ale culturii sociale si politice aflate sub influenta contemplatiei si pasivitatii, adica a altor coduri, mai putin active din punct de vedere social, ce sint caracteristice zonei de valori ortodox-rasaritene".4
Iata, etnopsihologia imbalsamata in vagi aburi de filosofia culturii! Daca luam in calcul o schita istorica oricit de sumara, riscam sa nimerim peste o multime de fapte care nu intra in schema reductionista a d-lui Hurezeanu, nici in cea a d-lui Molnar. Sa enumeram citeva asemenea fapte cu titlu de exemple. Sa trecem peste spiritul razboinic al majoritatii domnitorilor din Evul Mediu, peste carierele de veritabili condotieri ale unor Stefan cel Mare ori Mihai Viteazul, pentru a ne opri in zorii epocii moderne. Cum se explica, de pilda, faptul ca Revolutia de la 1848 a fost, totusi, lansata la Iasi, chiar daca intr-o camera de hotel? Dar nasterea "spiritului critic in cultura romaneasca", daca ne gindim ca un asemenea spirit este departe de a marturisi o conduita pasiva si contemplativa? Dar aparitia Junimii? Sigur, am putea gasi explicatia ca tatal lui Maiorescu venea din Ardeal, dar ar insemna sa uitam ca Junimea n-a fost numai Maiorescu, ci o veritabila institutie care a promovat - chiar si prin cenzurare uneori - modernizarea institutionala a tarii. 5 Sa mai mai amintesc ca, in vreme ce transilvanenii se occidentalizau prin contactul cu Europa Centrala, la Iasi acelasi lucru se producea prin contactul cu limba franceza, adusa in saloane, culmea!, de ofiterii rusi? Contactul a fost atit de intens incit, astazi, se pastreaza in limba comuna zeci de cuvinte frantuzesti. Sau ca, vorba poetului, "ai nostri tineri la Paris invata", inclusiv cum se face nodul la cravata, lucru nu foarte rau, daca din civilizatia moderna facea parte si cravata, inventata de altfel de ofiterii croati, dupa cum ii este si numele! Sa nu uitam iarasi ca prima unire s-a facut cu sprijinul obstinat al lui Napoleon al III-lea, stimulat la rindu-i de zeci de intelectuali francezi de felul lui Michelet.
Deci, daca exista o constiinta a unitatii romanilor aceasta nu este un produs "organic", ci unul eminamente cultural. Iar daca, pe de alta parte, exista o constiinta a identitatii transilvane - ori moldovenesti, ori regatene - nici acestea nu au nimic organic sau substantial, ci sint produse culturale, ca oricare altele, provenite nu dintr-o fatalitate biologica - ori etno-biologica - ci dintr-o traditie mereu inventata. Iar evenimentele istorice functioneaza drept catalizatori ai acestor procese de perpetua inventie. Nu exista, de pilda, o Transilvanie identica cu sine insasi de la inceputurile lumii, ca si cum ar fi protectia unei idei platoniciene, ci exista o multime de Transilvanii "reale" in diverse momente istorice, precum si o alta multime de Transilvanii in capetele noastre definite in functie de cultura noastra, de originile noastre, de situarea noastra geografica ori politica. Transilvania lui Laszlo Txkes nu e aceeasi cu Transilvania lui Gheorghe Funar, cum probabil nici Transilvania mea nu este identica cu cea a d-lui Molnar. De asemenea, Transilvania "reala" de la 1918 nu este aceeasi cu Transilvania care a trait optzeci de ani impreuna cu Romania, suferind, intre altele, procesul de "omogenizare" impus de regimul comunist.
De aceea, singura problema autentica ce se poate pune este adecvarea dintre o imagine ori alta si Transilvania "reala" a momentului istoric pe care-l parcurgem. Care nici el nu este un simplu moment, ci un reper oarecum conventional al unei deveniri infinite. Din acest punct de vedere, imaginea mea este mai apropiata de cea a d-lui Molnar decit de cele fantasmate de pastorul Txkes ori de primarul Funar. Din acest motiv noi doi putem discuta, pe cit ceilalti doi sint pusi in imposibilitatea dialogului. Pentru ca, in cele din urma, problemele pot fi discutate de oameni "mediocri", adica normali, iar nu de exaltatii de orice nuanta.

Nota:
1. Benedict Anderson, Imaginated Communities, Verso, Londra, 1983.
2. Eric Hobsbaw, ca si Benedict Anderson, sint cunoscuti in spatiul romanesc
3. Emil Hurezeanu, "Cine a cistigat alegerile?", in "22", 49, 4-10 decembrie 1996. Articolul este citat in studiul d-lui Molnar.
4. Emil Hurezeanu, loc. cit.
5. In ceea ce priveste strategia culturala si politica a Junimii cea mai importanta contributie de pina acum ramine cea a lui Sorin Alexandrescu din "Junimea", discours politique et discours cultural din Libra. Estudes roumains offerts - Willem Noomen, volum aparut sub ingrijirea lui Ioan Petru Culiani, Groningen, 1983, pg. 47-79.
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2130 (s) | 22 queries | Mysql time :0.021403 (s)