News Flash:

Peste 10 ani, fenomenul imbatrinirii fortei de munca va deveni critic

30 Ianuarie 1999
1145 Vizualizari | 0 Comentarii
•Specii pe cale de disparitie: muncitorii calificati

Douazeci de ani, in picioare, la aceeasi masina de tricotat ar fi un record daca nu ar fi, de fapt, o tragedie: picioarele, groase, au incetat de mult sa mai fie frumoase; cat despre maini, au forta unui tip musculos. Femeia are 50 de ani si e muncitoare, undeva in Iasi - o bucatica dintr-un loc care a refuzat dreptul femeii la frumusete si nu i-a oferit decat munca - sub comunisti, iar acum perspectiva unei iesiri la pensie - cu o sanatate subrezita. Daca a pierdut mult, a castigat, in schimb, ceva ce nu se poate cumpara: mandria ca stie meseria la perfectie, chiar daca masina e uzata, uitata pana si de constructorii utilajului.
Exemplul de mai sus nu este singular. Unul din nenumaratii constructori - dintre cei care au plecat, riscand, in Israel sau Germania, cu toate atentionarile ambasadelor ("s-au inregistrat decese ale muncitorilor romani neobisnuiti cu clima..." e doar un exemplu) - mangaia betonul unei constructii: "la asta am muncit si eu!".
Ei fac parte din randul muncitorilor calificati. Specializati in anii de munca, vor lasa in spate un loc pe care nimeni nu il ocupa. De ce? Meseriile nu mai sunt la moda, iar meseriasii dispar incet - atat de incet, incat mai-marii tarii nici nu au bagat de seama. in 10-15 ani, fara masuri adecvate, meseriasii vor deveni o specie disparuta.

Forta de munca a imbatranit cu 10 ani

De la o medie de varsta de 36 de ani - inregistrata in 1990, firma a ajuns la o medie de 41 de ani, a precizat Vasile Micliuc, managerul Tomiris SA Iasi. "Fara nici o indoiala, forta de munca imbatraneste; fenomenul va deveni critic in 7-10 ani pentru ca nu vin tineri din spate. Am vorbit recent cu directorul liceului MIU, cei care califica personal pentru industria usoara in general. Ceea ce se poate spune e ca, pe de o parte, nu sunt prea sunt cereri pentru meseriile respective, iar pe de alta parte nu sunt bani. Nici ministerele nu dau fonduri, si nici noi, ca firma, nu putem angaja investitii in formarea personalului. Cum am spus, situatia va deveni critica", a precizat Vasile Micliuc.

Se distruge o scoala

"In curand, industria nu va mai gasi oameni calificati. in ceea ce ne priveste, se distruge practic o scoala foarte valoroasa - cea a petrochimiei si a fibristilor", este opinia lui Ioan Ardelean, director general la Terom SA Iasi.
O alta scoala este cea a mecanicilor si metalurgistilor - la fel de amenintata. "in 5-10 ani, nu vom mai avea de unde alege pentru simplul motiv ca nu vom avea pe cine alege", spune Alexandru Asavoaie, director comercial la ASAM SA Iasi. "Tinerii, cei care pot umple xgolurilex, nu sunt atrasi de salariile pe care le oferim - de circa 1,1 milioane de lei pe luna. Meseriile in care avem deja deficit presupun o munca grea. Acesta este si motivul pentru care, atunci cand am anuntat un disponibil de locuri de munca, nu s-a prezentat nimeni la angajare; culmea e ca sunt atatia someri... Decat sa munceasca, prefera sa stea acasa", a adaugat Asavoaie. O alta scoala pe cale de disparitie sunt sculptorii in lemn - de care Moldomobila SA Iasi - exportator de mobila, are nevoie.

Scolile profesionale, la inceputul unui sfarsit


Liceele iesene cu profil industrial, cat si scolile profesionale ce functioneaza pe langa acestea inregistreaza in ultimii ani un numar constant de inscrisi si de absolventi, numar nu foarte scazut fata de perioada de dinainte de '89. Cu toate acestea, numai jumatate din cei care termina o astfel de scoala - in cazurile fericite, trei sferturi - se incadreaza in munca. Iar cu fiecare an, numarul acestora scade. Dintre absolventii Liceului Nicolina, specializati in mecanica si electrotehnica, 40-50 la suta depun anual cereri de eliberare a adeverintei de somaj, spune Manuela Caslaru, director adjunct al liceului. "Cei mai multi considera ca e mai bine sa stea un an acasa, sa se pregateasca pentru admiterea in invatamantul superior, sau prefera sa astepte pana gasesc o munca mai usoara decat cea pentru care s-au pregatit".
Mai avantajati par a fi absolventii liceelor auto si de constructii, dintre care circa 75 la suta isi gasesc de lucru in domeniul pentru care au fost pregatiti. "in constructii se va gasi oricand de lucru si, de aceea, avem cereri numeroase de inscrieri la seral", declara directorul Liceului xAnghel Salignix. "in schimb, o scadere din ce in ce mai accentuata a numarului de elevi se remarca la scolile profesionale si de maistri ce functioneaza pe langa institutia noastra", spune acesta.

Frumosii din reforma ametita


"Ceea ce am reprosat intodeauna conducerilor firmelor de stat este ca, dupa 1989, politica reducerii costurilor de productie a fost dusa pe seama disponibilizarilor de personal", declara, cu ceva timp in urma, unul din liderii de sindicat ieseni - Doru Alexandrescu (BNS Iasi). In majoritate incapabile sa determine caile catre o productivitate ridicata, directorii - transformati de Fondul Proprietatii de Stat in imanagerix - au ales reducerile de personal; in Iasi, de la circa 5.000 de someri existenti prin 1992-1993, s-a ajuns la circa 30.000 in 1999. "Am auzit, de cateva ori, ce spuneau delegatiile straine ajunse in Iasi: la acelasi volum de productie-marfa, nemtii, de exemplu, folosesc de circa 10 ori mai putini muncitori", declara Doru Alexandrescu. Cale comoda pentru reducerea cheltuielilor, disponibilizarile (din care unele au fost consecinta xiesiriix de pe piata a produselor a multor firme romanesti) au lovit indeosebi in tineri. "Unul din criteriile pe baza carora s-au facut disponibilizarile a fost data angajarii. in consecinta, s-a preferat disponibilizarea celor tineri - ultimii angajati, pentru pastrarea celor initiati intrucatva in meserie. insa tendinta de a renunta la cei tineri a ajuns o problema care va deveni acuta in urmatorii ani - in maximum 10 ani. Cum sa fie altfel, daca tinerii sunt primii dati afara?", a declarat Ioan Pascal, liderul CNSLR-Fratia Iasi.

Cifre, cifre, cifre

Statisticile sindicale dovedesc ca varsta medie a angajatilor este spre 45 de ani. Statisticile Oficiului Fortelor de Munca-Somaj Iasi arata ca, in 1998, au fost angajati, din peste 10.000 de tineri, cu putin peste 500.
Care este concluzia? "Politicile de combatere a somajului sunt relativ ineficiente. Pe de o parte, creditele pentru combaterea somajului, chiar daca au fost epuizate, nu sunt deloc atractive - datorita conditiilor impuse de bancile care acorda aceste credite, respectiv garantii de peste 400 la suta; pe de alta parte, nici locuri de munca nu prea sunt", este opinia lui Liviu Filipescu, sef serviciu la OFM Iasi. in lipsa politicilor adecvate, de combatere a somajului si de atragere a celor tineri in meseriile de care are nevoie industria, actualii meseriasi lasa in spate un loc de munca pe care nimeni nu-l va ocupa. Colac peste pupaza, nici salarizarea nu este atractiva: global, in Iasi se castiga cu circa 6 la suta sub media salariului pe tara - de circa 100 de dolari net. La actualele costuri ale vietii, suma e total insuficienta pentru o viata nu comoda, ci decenta, pentru ca peste jumatate din venituri se duc pe alimente, iar din ce ramane majoritatea ia statul - drept contravaloare a serviciilor pe care le presteaza jalnic (electricitate, apa si caldura).
In conditiile in care, cu noile reglementari guvernamentale care-i ataca dur pe comercianti - comertul fiind vazut, pana acum, ca o portita de scapare atunci cand nu mai ai de ce sa te apuci - atat timp cat la incadrarea in munca se cere in primul rand o experienta de cativa ani, tinerilor absolventi nu le ramane decat o solutie: sa-si ia diploma si sa faca, suplimentar, cursuri de calificare in... haiducie.

iasi doru alexandrescu bns iasi
Distribuie:  
Incarc...

Libertatea.ro

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2016 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2026 (s) | 33 queries | Mysql time :0.032601 (s)