News Flash:

Seceta ne omoara culturile

15 Iunie 2000
1328 Vizualizari | 0 Comentarii
•Peste zece zile situatia ar putea fi disperata •Se poate ajunge la o recolta de doar 700 kg grau/hectar •Deficitul este de circa 60 litri de apa pe metru patrat dar o parte din culturi ar putea fi salvate si cu 30 de litri pe metru patrat

Centralizarea pagubelor provocate de seceta la nivelul judetului Iasi scoate la iveala o realitate cutremuratoare. Miercuri, 14 iunie, nu mai putin de 1.060 de miliarde lei erau trecute la capitolul pierderi, orice interventie pentru culturile de paioase fiind tardiva. Suprafata de teren arabil afectata de seceta se ridica la 250.000 de hectare, la aceasta adaugandu-se 125.000 de hectare de pajisti naturale afectate in diferite grade. Daca la nivelul Ministerului Agriculturii deciziile se lasa asteptare, pe plan local masurile pentru iesirea din criza sunt ineficiente din cauza lipsei resurselor financiare. "Singura surpriza la care ne putem astepta este cresterea pagubelor peste limitele inregistrate deja. Unii compara calamitatile de anul acesta ca cele din trecutul mai mult sau mai putin apropiat. Este cert ca seceta a depasit proportiile celei din 1996, cand au fost compromise in principal culturile de grau si orz obtinandu-se recolte de doar 1.250 de kilograme la hectar, fiind cat de cat salvate cele de porumb. In plus, in acel an, culturile au fost afectate si de alte calamitati, sume mari de la buget folosindu-se pentru despagubirea pagubelor create de grindina sau de ploi torentiale. Oricum, nu as merge atat de departe incat sa compar aceasta seceta cu cea din 1944, cum s-au grabit multi sa o faca, conditiile tehnice sunt total diferite, nu se mai lucreaza pamantul doar cu vite mari si pluguri de lemn", apreciaza Neculai Olaru, directorul Directiei Agricole Iasi.

Necesarul de apa este de circa 60 de litri pe metru patrat

Independent de aprecierile subiective ale celor implicati direct in destinele agriculturii romanesti, necesarul de apa estimat pe baza probelor de laborator se ridica la nu mai putin de 60 de litri pe metru patrat. "Suprafetele calamitate acopera minim 40% din totalul celor cultivate, dar asta inseamna ca in unele cazuri se merge si pana la 80-90%. Ultima ploaie a cazut pe data de 23 aprilie, dar de care au putut profita doar plantele ce au rasarit inainte, iar acum traiesc prin radacini si nu prin bob. Desi deficitul stabilit pe baza expertizelor de laborator se ridica la 60 de litri pe metru patrat, pentru culturile care nu sunt inca compromise ar fi suficiente si doua-trei ploi de zece litri pe metru patrat fiecare. Pentru paioase nu mai sunt sanse, dar la nivelul de 30 de litri pe metru patrat se salveaza o mare parte din culturile agricole", a declarat Neculai Olaru.

Irigatiile completeaza, dar nu suplinesc deficitul de apa

Romania este o tara bogata doar cand ploua. Dictonul de la inceputul secolului XX nu mai este valabil la sfarsitul aceluiasi secol, situatia fiind cu adevarat dramatica in lipsa aproape totala a ploii in perioada de primavara-vara. Sistemul de irigatii este oricum o ramasita a celui proiectat si executat in perioada marilor IAS-uri. Mai mult, chiar functionand la capacitate maxima, sistemul de irigatii poate completa aportul natural de apa, dar nu il poate suplini. "Nu putem face culturi agricole doar cu irigatii. Pentru multe culturi, aceasta masura ar fi oricum tardiva. Putem spera la o recolta de maxim 2.000 de kilograme de grau la hectar doar de pe terenurile aflate in imediata apropiere a padurilor, in zonele unde microclimatul a fost favorabil, sau din zonele unde a mai plouat putin. In cele mai multe zone insa nu vom depasi 700 de kilograme pe hectar", estimeaza directorul Directiei Agricole Iasi. Cum in urmatoarele zile se asteapta un aport natural de apa de doar 10 litri pe metru patrat, coeficientul de ofilire a plantelor ar putea ajunge in zece zile la 90%.
In judetul Iasi, din suprafata irigabila de circa 44.000 de hectare, doar pentru 6.934 de hectare exista contracte cu RAIF, executandu-se efectiv lucrari de irigatii pe 400 de hectare. "Suma de 272.000 de lei pentru mia de metri cubi de apa este greu de suportat de catre producatorii agricoli, cu atat mai mult cu cat RAIF a solicitat plata anticipata a sumelor. Desi energia electrica este subventionata de la buget, celelalte costuri sunt foarte mari, fiind necesara angajarea fortei de munca pentru udari, pentru mutatul aripilor de irigare etc. Aceste tarife ar trebui revazute, pentru ca producatorii agricoli sa-si permita contractarea lucrarilor de irigatii", a conchis Neculai Olaru.
Alec DANILA
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1321 (s) | 24 queries | Mysql time :0.019022 (s)

loading...