News Flash:

Lupta cu TBC se face numai cu bani

1 Februarie 2001
1051 Vizualizari | 0 Comentarii
•Zeci de bolnavi ar putea fi salvati •Directorul Spitalului TBC considera ca sanatoriile din judet trebuie desfiintate •Oxigeno-terapia prelungeste viata bolnavilor cu insuficiente respiratorii acute •Din pacate, in Iasi nu exista decat zece aparate necesare acestei terapii

Dupa spusele prof. dr. Traian Mihaescu, directorul Spitalului de Pneumoftiziologie, tuberculoza constituie pentru Guvernul actual o problema de sanatate publica si spera sa obtina finantarea necesara echivalata inca de acum doi ani, in valoare de 1,2 miliarde lei lunar. Pana in prezent, din aceasta finantare, spitalul a primit cam un miliard de lei. "O finantare adecvata pe timp de patru ani pentru programul antituberculoza cred ca ar proba scaderea incidentei acestei boli. Cu o medicatie pe termen suficient, inclusiv cu bani pentru tuberculoza multidrog, cred ca intr-adevar se poate. De cand a inceput studiul pilot Omst la Iasi, incidenta tuberculozei a mai scazut putin. Din 1998, se observa deja o tendinta de scadere. Nu suntem foarte optimisti pentru ca aceasta tendinta trebuie sa se mentina cinci ani ca sa spui ca ai facut ceva. A scazut net mortalitatea prin tuberculoza. Fabrica de Antibiotice ne da in continuare tot sprijinul si ne-a pasuit cu datoriile pentru a nu avea intreruperi la tuberculostatice", ne-a declarat prof. dr. Traian Mihaescu. Totodata, au crescut adresabilitatea bolnavilor din alte judete, numarul de operatii si al cazurilor grave.

Sanatoriile nu-si mai au rostul

Doctorul Traian Mihaescu crede ca sanatoriile existente in judet ar trebui revizuite. Este vorba despre sectia "Clunet", Birnova si Deleni. "Nu este corect ca un copil cu SIDA sau TBC sa fie tinut la o asa departare de alte servicii medicale. Tuberculoza la copii nu este contagioasa pentru adulti. Copiii pun tot felul de manifestari alergice la medicamente, de boli concomitente. La sectia de pneumoftiziologie "Clunet", care se afla aproape de motelul Bucium, sunt copii HIV pozitiv cu interactiuni si necesita si tratament anti-SIDA, cu complicatii. In toate tarile, sectia de tratament al tuberculozei pentru copil nu mai este scoasa din oras. El este contagios pana la inceputul tratamentului. Copilul nu are nevoie de o astfel de izolare. Aceasta izolare psihica a copilului este frustranta. Este inadmisibil ca o asistenta si o ingrijitoare sa vada, dupa-amiaza, 60 de copii. Copilul trebuie sa fie intr-un mediu adecvat, trebuie sa aiba acces la investigatii complementare de calitate. Nu trebuie izolat si pus sub pres. Acelasi lucru este si cu sanatoriul din Birnova. Nu mai vad rolul acestor sanatorii, este depasit. La Birnova, 50-60% dintre pacienti sunt bolnavi sociali, care nu au unde locui. Toata iarna ei stau acolo, au internari de lunga durata. Acum doua zile, un boschetar vine cu tuberculoza extinsa de sus pana jos. Nu are nici un venit, nu are unde locui. Ar trebui sa se ocupe asistenta sociala. Drumul, izolarea, sunt foarte frustrante. Din punct de vedere epidemiologic, marea majoritate a bolnavilor internati in sanatorii nu sunt contagiosi. Se duc la Birnova, reusesc foarte usor sa fuga din sanatoriu si dupa o perioada se intorc.
La Deleni este un preventoriu pentru copii care ar trebui trecut in structura de asistenta sociala. Acolo merg copii proveniti din familii ale caror parinti sunt bolnavi de tuberculoza. Nu au ce manca, nu au din ce trai. Acolo urmeaza cursurile scolare si, in paralel, beneficiaza de tratamentul preventiv. La Deleni nu este o unitate de finantare medicala ci de asistenta sociala. Unitatea nu trebuie sa primeasca bani din sistemul sanitar. Acei copii urmeaza cursurile scolii si, o data pe zi, inghit pastile. Este un sistem perimat. Preventoriul ar trebui sa treaca in finantarea Inspectoratului Scolar. Acolo nu sunt copii bolnavi. Ei fac un tratament preventiv. Este absurd sa tii un copil la o distanta de 60 km de Iasi. Fereasca Dumnezeu de ceva, nici nu ai unde sa-l duci".
In mediul rural, in topul comunelor care au cele mai multe cazuri de tuberculoza ramane Belcestiul. Medicii considera ca una dintre cauze este aceea ca in zona au fost foarte multi navetisti, someri. Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie au efectuat un studiu in aceasta comuna. S-a constatat ca la Belcesti sunt 125 de crasme. Foarte multe cazuri de imbolnaviri sunt la barbatii tineri care au avut un loc de munca.

Lipsa banilor agraveaza boala

In ultimii zece ani, structura pacientilor internati la Spitalul de Pneumoftiziologie s-a modificat foarte mult. S-a transformat dintr-un spital care recruta in exclusivitate bolnavi de tuberculoza, intr-un spital ai carui pacienti au patologii acute din ce in ce mai severe. Sigur ca, la unele dintre patologii, a crescut foarte mult numarul bolnavilor din cauza situatiei economice, dar si pentru ca urmarirea tuberculozei in teritoriu ramane deficitara deoarece medicii nu sunt motivati, mai ales din punct de vedere financiar. "La randul lor, nici pacientii nu sunt motivati din punct de vedere financiar. Majoritatea bolnavilor de tuberculoza se afla in niste situatii sociale catastrofale. Dupa cateva luni de spitalizare, daca avem locuri sa-i tinem atat, deoarece suntem foarte aglomerati, ei se intorc acasa si nu au ce manca. Bolnavii din ultimii ani cer o calitate a actului medical mai buna. Asta necesita medici pregatiti, ceea ce avem, o structura organizata corespunzator, ceea ce nu avem. Ne trebuie bani pentru asa ceva. Spitalul nu are cu ce sa-si construiasca un ambulatoriu de specialitate, are nevoie de terapie intensiva medicala si chirurgicala", ne-a declarat dr. Bogdan Grigoriu, medic specialist pneumoftiziolog.
In ultimele luni, medicii selecteaza un numar mare de cazuri severe, in special cu insuficienta respiratorie acuta. Insuficienta respiratorie poate aparea datorita unor infectii bronhopulmonare severe. "Avem foarte multi pacienti tineri (20-30 de ani) care fac infectii bronhopulmonare severe si vin de la spitalele din periferie care nu au posibilitatea sa-i supravegheze. Posibilitatile noastre de asigurare a ventilatiei mecanice, pentru ca in marea lor majoritate bolnavii respectivi au nevoie de asa ceva, sunt reduse. Acesti pacienti ajung intr-o stare foarte grava, deoarece au patologii infectioase. O parte dintre pneumonii au o gravitate deosebita din cauza germenilor, a starii pacientilor etc. Una dintre probleme este aceea ca pacientii se duc foarte tarziu la medic. Desi au simptome, cum ar fi febra, frisoane, dureri toracice importante, ei iau un tratament empiric, cu aspirina, paracetamol sau un antibiotic care nu intotdeauna este cel indicat. In general, oamenii privesc consultatia la doctor ca pe un lucru foarte scump. Daca-i intrebi de ce nu au venit mai devreme la medic, iti raspund ca nu au avut bani", a spus dr. Bogdan Grigoriu.

Intubarea bolnavului aduce infectii severe si pneumonii

Pacientii care vin intr-o stare foarte grava necesita o ventilatie mecanica (un aparat extern care preia efortul ventilator de a introduce si scoate aerul din plamani). Din pacate, in Spitalul de Pneumoftiziologie nu exista decat un singur ventilator de transport care nu este adaptat ventilatiei pe termen lung. "Mai avem doua ventilatoare pentru ventilatii noninvazive (pacientii sunt intubati, iar tubul este introdus in trahee, aerul ducandu-se in plamani, nu in stomac) care nu sunt adaptate ventilatiei mecanice. In strainatate pacientii nu mai sunt intubati, ci, pur si simplu, li se aplica o masca pe nas sau pe fata. Intubarea aduce complicatii importante: infectii severe, pneumonii date de intubatii. Fiind sedati, pacientii stau izolati in pat si apar escare cu infectii cu germeni rezistenti la toate antibioticele. Aceste complicatii nu pot fi evitate, ele tin de manevra. Cel putin o treime dintre pacientii ventilati fac pneumonii. Mortalitatea acestor pneumonii este de 40%. In lume exista doar cateva firme care fac aparate de genul acesta. Costul unui astfel de aparat este de 50.000 de marci (25.000 de dolari). Ca sa ai un serviciu care sa poata asigura o ventilatie mecanica iti trebuie o infrastructura. Nici macar Spitalul xSf. Spiridona nu are banii necesari si organizarea ceruta pentru un astfel de serviciu complex", a continuat medicul Grigoriu.
Pacientii severi care necesita o reanimare invaziva sunt transferati la Spitalul "Sf. Spiridon", dar si aici exista un numar redus de locuri, de aceea o parte dintre pacienti sunt transferati si la Bucuresti.

Fumatul ucide cu adevarat

O alta problema cu care se confrunta, destul de frecvent, medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie o constituie pacientii cu insuficiente respiratorii cronice, secundar, in general, bronhopatiei cronice post-tabacice, pacienti care fumeaza foarte mult. Zilnic, la spitalul amintit, sunt internati cate doi-trei bolnavi cu astfel de afectiuni. "Acesti pacienti au, in general, varste cuprinse intre 50-60 de ani. Bolnavii ajung la spital in coma hipercaptica (arderile din corp produc dioxid de carbon si bolnavul nu mai are oxigen). Plamanii lor, fiind distrusi in mare parte, nu mai reusesc sa elimine dioxidul de carbon. Nu pot aduce oxigenul si nu pot elimina dioxidul de carbon. Ei necesita oxigeno-terapie pe termen lung, insa posibilitatile noastre de a asigura aceasta terapie sunt mici. Numarul pacientilor de acest gen este foarte mare. De exemplu, acum avem internati cel putin cinci pacienti care necesita, pe termen lung, la domiciliu, oxigen continuu, cu debite mici, dar nu se poate asigura deoarece, pe de o parte, Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate nu plateste acest oxigen, iar pe de alta parte, este singurul tratament care prelungeste viata. Dupa primul episod de spitalizare, mortalitatea la cinci ani este cam de 40%. Nu au cancer pulmonar, ci o bronhopneumopatie severa. Astea sunt rezultatele unei statistici efectuate in SUA, pentru ca la noi nimeni nu se intereseaza de acest lucru. Singura sansa a acestor pacienti de a-si prelungi viata este oxigeno-terapia pe termen lung. In tarile civilizate, bolnavii respectivi primesc oxigeno-terapie la domiciliu, iar aceasta este rambursata de Casa de Asigurari. Aceasta este o terapie de substitutie. Bolnavul face oxigeno-terapie pana la sfarsitul vietii. Prin bunavointa unor organizatii caritabile care aplica oxigeno-terapia in strainatate, noi ne-am putut procura un numar redus de aparate care fabrica oxigenul la domiciliu. In Iasi, am zece pacienti care fac oxigeno-terapie la domiciliu cu aparatele pe care am reusit sa le aduc prin cunostintele mele. Am probleme cu intretinerea acestor aparate, deoarece nu avem posibilitatea sa platim un tehnician autorizat. Totul se face pe ochi frumosi. Domnul ing. Colea, cel care asigura intretinerea aparatului biomedical la Spitalul xParhona, face ore suplimentare la noi pentru ca ne cunoaste. Initial, toti pacientii care au venit au primit oxigeno-terapie", a incheiat dr. Bogdan Grigoriu.
Pentru o parte dintre pacientii care se descurca mai bine financiar, familia le procura tuburi de oxigen tehnic la domiciliu.
Lucrul acesta il fac pe propria raspundere. Acesta nu este oxigen medical, iar riscurile de incendii sunt foarte mari. Medicii nu recomanda folosirea oxigenului tehnic.
In cadrul bolnavilor acuti, o problema o reprezinta pacientii care au infectii respiratorii acute grave si necesita o ventilatie mecanica. Unii raman cu sechele mai mult sau mai putin importante: plamanul ramane distrus, iar capacitatea lui de a asigura functia de oxigenare si eliminarea dioxidului de carbon este alterata. Fiecare infectie pulmonara scade capacitatea plamanului de a-si asigura functia.
Magda OLTEANU
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Site-ul bzi.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Mica publicitate

© 2017 - BZI.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1275 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019912 (s)

loading...